România ar putea avea, până la sfârşitul anului viitor, o putere instalată de aproximativ 2.200 megawaţi, după intrarea în funcţiune a centralelor Mintia şi Iernut, şi capacităţi pentru stocare de aproape 2.000 de megawaţi, a declarat, vineri, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la conferinţa "Evoluţia concurenţei din sectoare cheie sub impactul tranziţiei energetice şi digitalizării".
El a precizat că se lucrează la un mecanism care să ducă la un preţ al energiei pentru consumatorii casnici cât mai apropiat de 1,10 lei, pentru a avea "o presiune mult mai redusă asupra buzunarului fiecărui român".
"Din punct de vedere al consumatorului vulnerabil, tot împreună cu operatorii din piaţă, cu producătorii, cu furnizorii, cu distribuitorii, lucrăm la un mecanism foarte clar prin care să acoperim acel 24% din totalul consumului de energie electrică din România pentru consumatorii casnici, pentru a avea un preţ cât mai apropiat de aproximativ 1,10 lei, lucru care ne va face să avem o presiune mult mai redusă asupra buzunarului fiecărui român. În clipa în care începem să avem capacităţi noi de producţie a energiei electrice, avem capacităţi de stocare, vom reuşi să reducem în mod normal şi preţul.
Acest lucru ştiu că poate suna idealist. Pe proiecţiile pe care le avem, cu două centrale extrem de importante aflate acum în fază avansată - Iernutul şi Mintia, estimăm că vom ajunge cu o putere instalată nouă de aproximativ 2.200 megawaţi până la finalul anului 2026 şi pe proiectele pe care le avem acum în derulare pe linii de finanţare active, cu bani foarte clar identificaţi, estimăm capacităţi pentru stocare de aproximativ 2.000 de megawaţi până la finalul anului 2026", a menţionat Ivan.
Ministrul a admis că România are, din punct de vedere regional, un preţ foarte ridicat al energiei din cauza mai multor factori.
"Doi dintre ei sunt lipsa interconexiunii pe ruta Austria-Slovacia, Austria-Ungaria, pentru a putea importa la preţuri foarte bune energie electrică de exemplu din Franţa, energie electrică produsă de centrale nucleare, care este la un preţ de sub 40 euro/megawatt, preţ extrem de bun, iar pe de altă parte lipsa capacităţilor noastre de producţie a energiei electrice în bandă, în contextul în care noi am ales în 2020 cea mai agresivă ţintă de carbonizare în toată Uniunea Europeană, iar în ultimii 10 ani am scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacităţi de producţie pe gaze şi pe cărbune. Este evident că nu putem doar să ne lamentăm la ce a fost, ci trebuie să vedem cum găsim soluţii", a transmis acesta.
Şeful de la Energie a menţionat câteva linii de acţiuni ce vor fi abordate în perioada următoare.
"Vreau să vă spun trei linii de acţiuni: o dată - investiţii masive în storage, schimbarea liniilor de finanţare de pe capacităţi de producţie energie electrice pe panouri solare, care acum au o proiecţie de aproximativ 6 GW putere instalată şi 240 de MW capacităţi de stocare. Luăm toate liniile de finanţare pentru a investi direct în capacităţii de stocare, ceea ce va duce automat la echilibrarea sistemului energetic şi doi - diversificarea surselor de finanţare pe care le avem astăzi la dispoziţie din fonduri europene, programe operaţionale, din Fondul pentru modernizare, pe două linii foarte clare. O dată - capacităţi de producţie a energiei electrice hidro, nuclear şi negociem cu cei Comisia Europeană pentru a cofinanţa proiectele de producţie a energiei electrice nucleare în Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi doi - smart grid - reţele electrice inteligente integrate.(...) După discuţia cu toţi operatorii şi furnizorii din piaţă, am văzut modelul foarte simplu care este în Marea Britanie sau Belgia sau Spania - prin care putem doar din aceste optimizări să reducem costurile energiei electrice undeva la 20-25% folosind acele device-uri şi tarife dinamice în piaţa din România. Pentru acest lucru deja am aplicat pentru un mecanism de finanţare la nivelul Comisiei Europene prin Fondul pentru Modernizare, iar Comisia, acum 2 săptămâni, a acceptat mecanismul de finanţare şi urmează ca în perioada următoare, împreună cu operatorii din piaţă, să facem acest design", a susţinut oficialul Ministerului Energiei.
Potrivit acestuia, proiecţia pe termen mediu, respectiv 2032, este să intrăm cu o capacitate totală de energie electrică în bandă de aproximativ 12.000 de megawaţi, "o capacitate impresionantă", însă trebuie ţinut cont de faptul că acest lucru se va face "şi pe nuclear şi pe ciclul combinat de gaz-CCGT şi în această formulă cred că vom reuşi să avem un mix energetic foarte diversificat".
Comentează