Polonia şi România, cele mai mari economii din Europa de Est, s-au confruntat cu provocări similare, dar se află în prezent pe traiectorii complet diferite, în condiţiile în care preţurile din Polonia sunt sub control, iar România se luptă în continuare cu inflaţia şi ar putea să se confrunte cu stagflaţie, potrivit unei analize realizată de analistul eToro Bogdan Maioreanu.
"Polonia şi România sunt cele mai mari economii din Europa de Est. Deşi cele două ţări s-au confruntat cu provocări similare, ele se află în prezent pe traiectorii complet diferite. În timp ce România se luptă în continuare cu inflaţia, preţurile din Polonia sunt acum sub control, ceea ce a determinat Banca Centrală să scadă rata dobânzii pentru a stimula economia. În România însă este posibil să asistăm la o continuare a stagnării economiei, având în vedere că politicile de austeritate fiscală, inflaţia ridicată şi ratele mari ale dobânzilor sunt preconizate să continue şi anul viitor", relevă analiza.
Rata anuală a inflaţiei în România s-a situat la 9,9% în septembrie 2025, în creştere, dar uşor sub aşteptările pieţei, care estima o cifră de 10,1%. Aceasta rămâne cea mai ridicată inflaţie din iunie 2023, determinată de creşterea preţurilor produselor nealimentare (11,09% faţă de 10,48% în august) şi serviciilor (10,36% faţă de 9,85%). În acelaşi timp, inflaţia produselor alimentare a scăzut (7,86% faţă de 8,92%). În mod îngrijorător, datele privind PIB-ul au arătat, în al doilea trimestru al anului 2025, o creştere de doar 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scrie Agerpres.
În prezent, România are cea mai mare inflaţie din UE şi a treia cea mai mare din Europa, după Turcia şi Ucraina, înaintea Rusiei, Belarusului şi Moldovei. Comparativ cu ţările din partea centrală şi estică a Uniunii Europene, Bulgaria se situează la 5,3%, Ungaria la 4,3%, Slovacia la 4,2% şi Polonia la 2,9%. Inflaţia preţurilor de consum din zona euro a crescut la 2,2% în septembrie 2025, de la 2% în ultimele trei luni, situându-se uşor peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, potrivit datelor preliminare.
"Polonia şi România au în comun un trecut comunist şi alte similitudini, inclusiv graniţa cu Ucraina, războiul aducând nevoi urgente de securitate şi reînarmare. Însă traiectoria celor două ţări nu putea fi mai divergentă. Spre deosebire de România, datele privind inflaţia din Polonia au confirmat stabilizarea preţurilor. Indicele preţurilor de consum a rămas la 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce economiştii se aşteptau la o uşoară creştere, între 3,0% şi 3,1%. De la lună la lună, preţurile nu au crescut deloc, indicele situându-se exact la 0,0%, faţă de o creştere preconizată de 0,2%. Acest lucru arată că presiunea pe termen scurt asupra preţurilor s-a atenuat în mod vizibil. O surpriză care a influenţat datele privind inflaţia din septembrie a fost scăderea preţurilor alimentelor cu 0,5% faţă de luna august, precum şi o creştere limitată a costurilor energiei", spune Maioreanu.
Săptămâna trecută, Banca Naţională a Poloniei (NBP) a redus rata dobânzii de referinţă cu 0,25%, până la 4,5%, marcând a treia reducere consecutivă. Guvernul polonez continuă să urmărească o politică bugetară relaxată. Proiectul de buget pentru 2026 prevede un deficit ridicat, de 6,5% din PIB, ceea ce înseamnă că stimulentele fiscale vor continua să susţină creşterea economică şi ar putea îngreuna reducerea în continuare a inflaţiei.
Economia Poloniei are acum o creştere robustă, cu PIB-ul prognozat să urce cu 3,5% în acest an, conform BERD.
Între timp, Banca Naţională a României menţine rata dobânzii la un nivel de 6,5% după nouă pauze consecutive, relativ mare, dar încă mult sub rata inflaţiei, cu foarte puţine perspective de scădere în viitorul apropiat. Cu toate acestea, BNR prevede că inflaţia va atinge un vârf în trimestrul al treilea, înainte de a scădea.
"Înăsprirea fiscală ar trebui să contribuie la dezinflaţie prin răcirea cererii. Însă, într-o lume marcată de tensiuni geopolitice şi comerciale globale, măsurile fiscale şi economice ale guvernului român generează o nouă doză de incertitudine, determinând BNR să adopte o poziţie de echilibru extrem de precară. Consumul privat al României a reprezentat 65,6% din PIB-ul nominal în decembrie 2024. Cu o creştere a PIB-ului aproape nulă, o inflaţie galopantă şi rapoarte care indică faptul că românii încep să îşi reducă cheltuielile, o slăbire economică suplimentară care să ducă la stagflaţie (o stagnare a economiei acompaniată de inflaţie şi şomaj crescut), poate fi un risc real. În timp ce ultimul sondaj eToro Retail Investor Beat arată că îngrijorările legate de inflaţie în rândul investitorilor individuali polonezi s-au atenuat semnificativ, pentru cei români, aceasta a devenit principala preocupare, urmată de o posibilă recesiune a economiei româneşti. De asemenea, încrederea investitorilor români în economia locală se află la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Acest lucru ar trebui să dea de gândit coaliţiei de guvernare şi prim-ministrului Ilie Bolojan", adaugă analistul eToro.
eToro este o platformă de tranzacţionare şi investiţii care le permite utilizatorilor să investească, să îşi împărtăşească cunoştinţele şi să înveţe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistraţi în 75 de ţări.
Comentează