Românii cu credite în lei se pregătesc de cel mai dur șoc financiar de la apariția IRCC, în mai 2019.
Indicele de referință pentru creditele de consum urcă de la 5,55% la 6,07% începând cu 1 octombrie, ceea ce înseamnă cel mai ridicat nivel din istoria sa. Consecința este simplă și dureroasă: ratele cresc cu zeci sau chiar sute de lei. De pildă, pentru un credit de 100.000 de euro, echivalentul a 500.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va sări de la 3.513 lei la 3.678 de lei, o diferență de 165 de lei.
Impactul nu se limitează la cei care au deja credite. Cei care plănuiesc să se împrumute se confruntă și ei cu o piață în care dobânzile fixe rareori mai coboară sub 5%. Cele mai bune oferte abia se situează în jurul a 4,70%, dar sunt și bănci care vând credite cu 5,15% sau 5,20%. Practic, accesul la bani devine tot mai scump, iar povara tot mai greu de dus.
Românii rămân captivi la bănci
Un detaliu care amplifică criza este lipsa mobilității financiare. Datele BNR arată că doar 0,4% dintre cei împrumutați și-au refinanțat ipotecarele în ultimul an. Cu alte cuvinte, sute de mii de români plătesc mai mult decât ar fi nevoie, blocându-se în credite dezavantajoase. Această inerție a consumatorilor întreține profitul băncilor, dar sapă adânc în buzunarele familiilor, notează profit.ro.
Contextul economic și politic explică presiunea suplimentară. România se confruntă cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, nivel comparabil cu anii de criză globală 2009 și 2020. Lipsa unor măsuri ferme din partea coaliției PSD-PNL-UDMR a fost agravată de turbulențele politice generate de alegerile prezidențiale reluate, soldate cu demisia lui Marcel Ciolacu și ascensiunea neașteptată a lui George Simion în primul tur. Instabilitatea politică și eticheta de populist și eurosceptic pusă liderului AUR au alimentat neliniștea investitorilor.
Dobânzile sar, cursul rupe praguri
Investitorii străini au reacționat brutal, vânzând masiv active românești, ceea ce a împins cursul euro peste pragul psihologic de 5 lei. Pentru a limita devalorizarea, BNR a cheltuit între 6 și 8 miliarde de euro, sacrificând excedentul de lichiditate din piață. Rezultatul: dobânzile au urcat abrupt, de la 5,5% – rata facilității de depozit – la 6,5%, nivelul ratei-cheie, și chiar peste.
Situația s-a complicat după turul al doilea al prezidențialelor, câștigat de Nicușor Dan în fața lui George Simion. BNR a fost nevoită să ofere băncilor finanțare prin operațiuni repo, ceva mai ieftine decât creditarea la Lombard, dar totuși mai scumpe decât ce era obișnuit piața. Cererea pentru astfel de credite a variat între 25 și 6,5 miliarde de lei, însă BNR nu a reușit să acopere integral nevoile.
Calculele nu iartă: cât pierd debitorii
Pentru un credit ipotecar de 210.000 de lei pe 25 de ani, acordat în funcție de ROBOR, rata a crescut deja de la 1.615 lei la 1.721 de lei. În cazul IRCC, nota de plată vine cu întârziere: rata de 1.628 de lei rămâne valabilă până în octombrie, când va sări la 1.701 lei. Diferența pare mică, dar în timp înseamnă mii de lei în plus.
Paradoxal, debitorii legați de IRCC au avut de câștigat față de cei cu credite raportate la ROBOR: din 2019 până acum au plătit cu circa 3.600 de lei mai puțin. Însă avantajul s-a evaporat, iar scenariul actual confirmă o realitate rece – când economia și politica scapă de sub control, nota de plată se transferă imediat asupra populației.
Comentează