Fostul preşedinte Traian Băsescu este de părere că recesiunea tehnică înregistrată de România trebuie privită ca un ”semnal de alarmă”, amintind că inclusiv din punctul de vedere al economiştilor recesiunea tehnică reprezintă doar un semnal, iar diferenţa dintre recesiunea tehnică şi recesiunea economiei este una semnificativă.
Traian Băsescu spune că Ilie Bolojan nu trebuie privit ca principalul vinovat, pentru că măsurile au fost luate de coaliție.
”Măsurile nu sunt ale lui Ilie Bolojan, măsurile sunt ale coaliţiei. Nimic nu a putut să facă Bolojan fără coaliţie şi toate măsurile pe care le-au luat au fost aprobate şi de PSD şi de PNL şi de USR şi de minorităţi şi de UDMR”, afirmă Băsescu.
Băsescu trage un semnal de alarmă.
”Eu aş lua recesiunea tehnică ca fiind un semnal, un semnal prevestitor, un semnal de alarmă să nu intrăm în recesiune. Deci o iau ca pe un semnal de alarmă, ceea ce şi este, şi aşa este tratată de economişti, ca un semnal de alarmă, pentru că intrarea în recesiune are această anticameră, care se numeşte recesiune tehnică, dar intrarea în recesiune are consecinţe mult mai grave decât scăderea Produsului Intern Brut două trimestre la rând”, a afirmat Traian Băsescu, vineri seară, la B1 Tv.
La ce trebuie să ne așteptăm
El a explicat că, în cazul recesiunii, se înregistrează şi fenomene precum creşterea masivă a şomajului, reducerea producţiei industriale sau agricole şi ”multe necazuri”, nu doar scăderea PIB. Traian Băsescu a subliniat că măsurile luate de Guvern nu au fost decizii ale premierului Ilie Bolojan, ci ale întregii coaliţii aflate la guvernare, inclusiv ale PSD.
” Toţi le-au aprobat. (...) Dacă vă uitaţi la PSD, ei parcă nu ar fi fost la guvernare când s-a produs dezastrul, iar acum, când se încearcă repararea dezastrului, tot ce este neconvenabil pentru populaţie ei vor să se derobeze, dar ei sunt acolo, cel mai mare partid, cu cea mai mare contribuţie. Au program de guvernare aprobat de Parlament. De ce nu au respectat programul de guvernare cu care a fost instalat acest Guvern?”, a adăugat Băsescu.
Fostul şef al statului crede că s-a ”abordat greşit” problema reducerii deficitului pentru că ar fi trebuit să se reducă din cheltuielile statului, din acele zone unde ”s-a exagerat”, cum ar fi unele sporuri şi unele pensii, dar şi prin comasările de agenţii şi reducerea numărului de funcţii de conducere.
Traian Băsescu: Reducerile de personal nu înseamnă reformă
Fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că reducerile de personal nu înseamnă reformă, el explicând că reforma implică reorganizarea administrativă şi existenţa a doar opt regiuni, cu tot atâtea instituţii deconcentrate, în loc de 42.
Băsescu spune că există ”o mare rezistenţă” din partea politicienilor în ceea ce priveşte această reorganizare, subliniind că şi în mandatele sale a ”stimulat” Guvernul să o realizeze, însă nu a avut majoritatea necesară în acest sens.
”Reducerile de personal nu înseamnă reformă, nici reducerile de personal, nici creşterile de taxe, accize impozite şamd. Reforma administrativă înseamnă că faci reorganizarea administrativă a ţării, să rămâi cu opt judeţe mari, care înseamnă, în loc de 42 înseamnă doar 8 Direcţii sanitare, 8 Direcţii agricole, 8 generali şefi de poliţie judeţeană, în loc de 42 şi multe altele”, a explicat Traian Băsescu.
El este de părere că ”va trebui să se facă această reorganizare”.
”Eu ştiu cât de mare e rezistenţa, am încercat să stimulez Guvernul să o facă şi în timpul mandatelor mele şi nu am reuşit, e adevărat, nu am avut o majoritate suficientă. E o rezistenţă mare la reorganizarea administrativă, dar va trebui făcută”, a punctat Traian Băsescu.
România a intrat în recesiune tehnică
România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică era inevitabilă şi anticipată, întrucât România a început trecerea de la ”un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”.
Comentează