Premium
Sechestrul instituit de DIICOT asupra bunurilor Rompetrol Rafinare nu afectează operațiunile curente ale companiei, însă creează probleme la nivelul obiectivelor, întrucât proiectele majore de investiții sunt blocate, a declarat Cătălin Dumitru, vicepreședinte de operațiuni al KMGI (fostul Rompetrol Group), într-un interviu acordat AGERPRES.
El a explicat că Rompetrol nu poate atrage noi finanțări, întrucât activele sunt puse sub sechestru. Totodată, faptul că a fost revocată autorizația de antrepozit fiscal pentru Rompetrol Gas, pentru stația GPL Năvodari, a dus la suspendarea activităților de îmbuteliere a buteliilor pentru uz casnic.
Pe de altă parte, Cătălin Dumitru susține că România are șansa de a deveni pe termen lung un hub energetic în regiunea Marii Negre, iar companiile românești au oportunitatea de a participa, în baza parteneriatului cu Kazahstan, la licitațiile organizate de companiile care dezvoltă marile zăcăminte din statul caspic.
Strategia Energetică a României, la care autoritățile lucrează în prezent, ar trebui să stabilească foarte clar direcțiile strategice, dar și un cadru propice investițiilor în acest sector, a mai afirmat vicepreședintele Rompetrol.
AGERPRES: Recent, patru mari companii petroliere au anunțat decizia de a aloca circa 37 de miliarde dolari pentru extinderea producției la unul dintre cele mai perimetre petrolifere în exploatare, Tengiz Kazahstan. Cum ar putea România să beneficieze pe termen lung în urma acestei decizii?
Cătălin Dumitru: România are șansa de a deveni pe termen lung un hub energetic în regiunea Marii Negre, o platformă între resursele din Asia și cererea din Europa pentru procesarea materiilor prime și obținerea de produse petroliere. Cu o producție actuală de 27 milioane de tone țiței/an, Tengiz va atinge până în 2022 o producție de 39 milioane tone/an. Acesta este situat pe țărmul Marii Caspice, fiind conectat la conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium), care face legătura între zăcămintele din regiunea Atyrau și portul Novorossiysk din Marea Neagră.
Pe termen lung, o parte din aceste noi volume de țiței ar putea să ajungă prin CPC în regiunea Marii Negre. Din câte știu, există un amplu proiect de creștere a capacității de transfer a acesteia, de la 28,2 milioane tone în prezent la 68 milioane tone țiței (din care 50 milioane tone ar urmă să fie din Kazahstan).
La acesta se va adăuga de la finele anului și intrarea în producție a perimetrului Kashagan, care este considerat, împreună cu zăcământul Tengiz, drept cea mai mare descoperire petrolieră din lume din ultimii 30 de ani. Pentru Kashagan, estimările de țiței se ridică la 35 de miliarde de barili, din care între 9 și 13 miliarde sunt recuperabili.
În baza expertizei și a experienței de peste 150 de ani a României în sectorul petrolier, companiile din România au oportunitatea de a participa, în baza parteneriatului dintre România și Kazahstan, la licitațiile internaționale organizate de cei care dezvoltă aceste perimetre.
AGERPRES: Intrarea în producție a perimetrelor din Marea Neagră ar putea afecta această perspectivă?
Cătălin Dumitru: Nu, doar să o consolideze. Până în prezent, activitățile de explorare a noilor perimetre din Marea Neagră au identificat doar zăcăminte semnificative de gaze naturale. Pentru eventuale dezvoltări ale acestora ar fi nevoie de o perioadă de 3-5 ani, conform practicilor în domeniu. O strânsă colaborare între autorități, companiile de stat și cele private ar putea susține ca România să devină un nod important în tranzitul materiilor prime către Europa și regiune. În contextul reducerii pe plan intern a sectorului de rafinare, de la 34 milioane tone în 1990 la circa 11 milioane tone, România ar poate să utilizeze capacitățile de descărcare, stocare și transport al țițeiului către alte regiuni, precum Marea Mediterană.
Autoritățile centrale analizau în 2014 interconectarea sistemelor naționale de transport a țițeiului din România și Serbia, prin construcția tronsonului dintre Pitești și Pancevo. Despre aceste proiecte sau alte similare nu am mai auzit nimic până în prezent.
Ne dorim că strategia energetică a României, un document în lucru, să stabilească foarte clar direcțiile strategice, dar și un cadru propice investițiilor în acest sector.
(...)
AGERPRES: Rafinăria Petromidia a înregistrat în perioada 2014 — 2015, dar și în primul trimestru din 2016, rezultate financiare și operaționale pozitive. Care sunt estimările pentru întregul an 2016?
Cătălin Dumitru: În contextul rezultatelor obținute în primul trimestru, ne-am propus pentru 2016 prelucrarea unei cantități de 5,35 milioane de tone de materii prime la Rompetrol Rafinare (rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, divizia de petrochimie).
Anul 2015 a fost un an important pentru istoria grupului, am reușit să atingem performanțe majore, recorduri în activitatea de peste 35 ani a rafinăriei. Anul trecut am consemnat un nivel de 4,95 milioane tone, în condițiile în care unitățile de producție au fost oprite timp de aproximativ 40 zile pentru revizia generală.
Rompetrol Rafinare și-a propus realizarea și comercializarea în acest an pe plan intern a unei cantități de 2,79 milioane de tone de produse petroliere, din care 1,67 milioane de tone — carburanți auto, benzine, motorine, GPL auto, iar la export 2,41 milioane de tone, din care 2,16 milioane de tone — carburanți auto, benzine, motorine). Compania a livrat anul trecut către piața internă circa 1,58 milioane de tone de carburanți (benzine, motorine, GPL auto) și a realizat un export de 1,95 milioane de tone.
Planul investițional prognozat pentru cele 3 unități de producție se ridică la 37,4 milioane de dolari în 2016. Din 2007 și până în prezent am investit în rafinăria Petromidia peste 1,4 miliarde de dolari, reușind să o transformăm în cea mai mare unitate de profil din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Marii Negre.
(...)
AGERPRES: Care este impactul sechestrului DIICOT și cum afectează el activitățile curente ale grupului?
Cătălin Dumitru: Sechestrul recent asupra bunurilor grupului, ale companiilor Rompetrol Rafinare și Oilfield Business Solutions nu afectează operațiunile noastre curente. Ne păstrăm calmul și ne concentrăm asupra afacerii. Creează probleme la nivelul obiectivelor, pentru că nu putem dezvolta proiecte majore de investiții, dat fiind că activele sunt sub sechestru și nu le putem folosi pentru atragerea de noi finanțări. În același timp, proiectele de investiții sunt afectate și de imposibilitatea de a casa anumite instalații și curăța terenul din cadrul rafinăriei Petromidia.
Totodată, acest sechestru creează o serie de mici probleme pentru angajații noștri. Există situații în care, spre exemplu, mașinile sunt sub sechestru, mașinile pe care compania le-a vândut angajaților pentru cel mai mic preț, dar care nici măcar nu pot fi reparate. De asemenea, sunt probleme cu apartamentele care au fost acordate angajaților și care nu le pot folosi, nu pot locui în ele și nici nu le pot renova.
O altă problemă o reprezintă sechestrul pe activele companiei Oilfield Solutions, care activează în upstream, și asta este cu adevărat o problemă. Din cauza acestui sechestru, trebuie să oprim activitatea companiei, sistând astfel practic activitatea companiei pe segmentul de upstream. În materie de angajați, aveam anul trecut câteva zeci de angajați, probabil 100, acum mai avem aproape 20.
Am încercat să ridicăm aceste probleme în discuțiile cu reprezentanții guvernului și ai administrației financiare, pentru a încerca să găsim soluții pentru a ne continua operațiunile, însă, din păcate, nu am ajuns încă în acest punct. Sechestrul instituit de DIICOT a obligat Ministerul Finanțelor Publice să revoce autorizația curentă de antrepozit fiscal a Rompetrol Gas pentru stația de îmbuteliere GPL Năvodari, ceea ce a determinat suspendarea activităților de îmbuteliere gaz petrolier lichefiat pentru uz casnic (butelii aragaz). Astfel, am fost obligați să relocăm cei 30 de angajați ai stației către alte zone din rafinărie, iar pentru onorarea angajamentelor față de clienții din zona Dobrogea ne-am asumat suportarea costurilor de aprovizionare cu butelii de la stația similară din Bacău.
Deși autoritățile publice au anunțat la finele lunii mai că vor să găsească o soluție pentru repornirea și continuarea activităților la stația din Năvodari, până acum nu am primit nicio solicitare de întâlnire. Activitățile de îmbuteliere la Midia rămân în continuare suspendate.
Trebuie să ținem cont că aceasta se adaugă măsurii instituite de ANAF în august 2010 și care nu a fost revocată până în prezent, deși grupul a încheiat încă din 2013 un memorandum de înțelegere cu Guvernul României privind soluționarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului român. Astfel, avem două sechestre pe aceleași bunuri și pentru aceleași aspecte. Situația este un pic bizară, ținând cont că statul român este acționar cu 44,7% în cadrul Rompetrol Rafinare, companie ce este unic acționar al Rompetrol Gas.
