Premium
Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, a declarat, la ÎCCJ, că a fost condamnat în dosarul Gala Bute de un complet nelegal constituit, subliniind că este nevinovat și că nu are nevoie de amistie, ci de un proces corect.
Citește și: Tăriceanu, trei întâlniri de taină cu Iohannis: se forțează spargerea Coaliției/ZVON
„În România (...) ai convingerea (...) ca sunt în fața completului de execuție și nu a unui complet de judecată. Toată epopeea asta, cine ne judecă, alimentează și mai mult toate dezvăluirile pe care presa le-a făcut în ultima perioadă în care arată imixtiunile serviciilor secrete, sistemului de forță care conduce. (...) Pe noi toți ar trebui să ne judece judecători corecți, onești (...) ceea ce nu se mai întâmplă în țara asta”, a declarat Rudel Obreja, la sediul instanței supreme.
Potrivit lui Obreja, el a fost condamnat definitiv în dosarul Gala Bute de un complet al instanței supreme nelegal constituit, deoarece ar fi fost introduși „securiști”. Obreja s-a prezentat la sediul instanței supreme pentru a fi judecată contestația condamnării în dosarul Gala Bute.
„Și asta (amnistie și grațiere, n.r.) dacă e nevoie, dacă este singura soluție. Ce atâta se dau după fuste? Nu e clar că au fost 1.000 de nenorociri? Nu am nevoie de amnistie, am nevoie de un proces corect. Asta vreau. (...) Eu vă spun de ani de zile că sunt nevinovat”, a spus Rudel Obreja.
Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, a fost condamnat în iunie 2018, de instanța supremă, la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Obreja a făcut contestație în anulare, fiind invocată decizia CCR privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, iar magistrații au dispus ca el să fie eliberat din detenție, până la soluționarea cauzei.
Pe 2 octombrie 2018, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.
Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.
După dezbateri, Curtea Constituţională a României a decis că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.
