DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Rugăciunea ”Tatăl nostru” în celtă seamănă uluitor de mult cu versiunea în română

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hașdeu descoperea, într-o lucrare a unui istoric britanic, rugăciunea Tatăl nostru în dialectul celtic din Provincia Wales din Anglia.

Iată textul acelei rugăciuni: “Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzas case numele Teu / Vie emperetzia Ta / Facoesa voe Ta en tzer ase si pre poement / Poene noastre tzafoetzioace doe noaoe astezi / Si lase noaoe datorii le noastre, cum si noi se loesoem datornicilor nostri. / Si nu dutze pre noi la ispitire / Tze ne mentueste pre noi de vilclianul. Amin”.

Un contemporan al lui Hașdeu, istoricul maghiar Samuil Kölescri, citind și el lucrarea istoricului englez, a fost șocat de asemănarea dialectului celtic cu limba română. El i-a trimis o epistolă medicului englez Woodward, comunicându-i, emoționat, marea lui descoperire: ,,Românii de la Dunăre și Celții din Wales vorbesc una și aceeași limbă”.

Numele istoricului britanic descoperit de B.P. Hașdeu și Samuil Kölescri este John Chamberlayne (1666-1723), scriitor, traducător și membru al Societății Regale. Lucrarea sa, în care a fost descoperită rugăciunea „Tatăl nostru” în limba celtă, se numește „Oratio Dominica In Diversas Omnium Fere Gentium Linguas Versa Et Propriis Cujusque Linguae Characteribus Expressa” și a fost publicată la Amsterdam, în 1715.

Cartea însumează peste 400 de pagini, dintre care 6 pagini de dedicații (nenumerotate), o prefață de 43 de pagini (nenumerotate), 256 de pagini de dizertații (numerotate), o culegere de 94 de pagini, numerotate separat și intitulate „SILLOGES ORRATIONUM DOMINICARUM scriptae ad Joannem Chamberlaynium”, care cuprind rugăciunea Tatăl nostru în zeci de limbi și dialecte (aici, la pagina 47 se află Tatăl nostru în dialectal celtic) și, în sfârșit, un APPENDIX de 5 pagini.

Revenind la textul rugăciunii ”Tatăl nostru” în limba velșă, acesta este atât de năucitor, prin asemănarea până la identitate cu limba română actuală, încât prima mea reacție a fost aceea de a suspecta documentul de „făcătură”. Mai ales că, în textul de la care am pornit și în care se făcea referirea la cartea lui Chamberlayne („Literele latine descoperite în Cultura Turdaș în mileniul VII î.Chr. atestă că latinitatea s-a născut în Cetatea Carpatină” de Prof. dr. Augustin Deac, apărut în „Dacia Magazin” nr 5, din iunie 2003), nu era trecut nici titlul lucrării, nici numele întreg al autorului. Le-am găsit, după o zi întreagă de căutări, pe autor în Wikipedia, iar cartea pe Amazon.com, ca produs de vânzare. Dar am găsit și textul integral al cărții lui John Chamberlayne, pe Google Book. Până nu am citit cu ochii mei pasajul cu pricina, nu am dat curs observațiilor de față.

Foarte pe scurt, concluzia care se impune în urma unei simple comparații de texte, pentru care nu e nevoie de licență sau doctorat, este cea sesizată de istoricul maghiar Samuil Kölescri: limba velșă (limba celților din Țara Galilor) era aproape identică cu limba română, scrie certitudinea.ro

content-imagecontent-imagecontent-image

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.