Un purtător de cuvânt al Hamas a declarat că Israelul modifică datele și procedurile convenite în cadrul acordului de încetare a focului, acuzându-l pe premierul Benjamin Netanyahu că încearcă să arate că deține controlul asupra procesului, relatează Mediafax.
Mișcarea Hamas susține că Israelul ar fi început să „manipuleze datele, listele și unele dintre procedurile” stabilite în cadrul acordului de încetare a focului.
Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt Hazem Qassem, într-un interviu acordat postului Al Jazeera.
Ce acuză Hamas?
Qassem l-a acuzat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că întârzie aplicarea acordului pentru a „arăta poporului că el este cel care controlează și gestionează totul”.
Potrivit acestuia, Hamas se află în contact cu mediatorii internaționali pentru a „obliga ocupația să respecte ceea ce s-a convenit și să nu tergiverseze punerea în aplicare”.
Reprezentantul grupării palestiniene a spus că inițial se discutase despre intrarea în vigoare a încetării focului la prânzul zilei, dar Israelul ar fi amânat anunțul „din motive interne”.
„Continuăm să cerem ocupației să respecte acordul și le solicităm mediatorilor să o constrângă să facă acest lucru”, a adăugat Qassem.
Poziția Israelului
Benjamin Netanyahu urmează să îşi convoace cabinetul de securitate, un grup restrâns de miniştri care iau decizii cu privire la chestiuni-cheie de apărare, securitate şi politică externă, la ora locală 17.00 (şi a României).
Anterior, televiziunea de stat egipteană, Al-Qahera News, anunţase că acordul pentru aplicarea primei etape a planului Trump de încetare a războiului dintre Israel şi Hamas în Gaza a intrat în vigoare joi la prânz (0900 GMT, 12:00 ora României).
Context
Semnarea acordului pentru prima etapă a planului lui Donald Trump pentru Gaza este prevăzută să aibă loc joi la ora 12:00, ora Israelului (şi a României), a declarat pentru Reuters o sursă informată cu privire la detaliile acordului, relatează News.ro.
Sursa a adăugat că încetarea focului ar trebui să intre în vigoare în Gaza din momentul semnării acordului.
Această evoluţie oarecum spectaculoasă intervine chiar în ajunul decernării premiului Nobel pentru Pace, la care preşedintele american râvneşte foarte mult. Şi chiar dacă şi-a exprimat scepticismul că ar putea fi laureat, Trump a depus eforturi intense în ultima perioadă şi a făcut presiuni pentru a se ajunge la o încetare a focului în Gaza, după un conflict de doi ani care a devastat enclava palestiniană şi a adus populaţia în pragul unei foamete generalizate.
Netanyahu a declarat că îşi va convoca guvernul joi pentru a aproba acordul.
O sursă Hamas a spus că ostaticii în viaţă vor fi predaţi în termen de 72 de ore de la aprobarea acordului de către guvernul israelian. Israelul a declarat că eliberarea ostaticilor ar trebui să înceapă sâmbătă. Dintre cei 48 de ostatici, 20 sunt consideraţi a fi încă în viaţă.
Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat că, odată ce Israelul aprobă acordul, acesta trebuie să se retragă până la linia convenită, ceea ce ar trebui să dureze mai puţin de 24 de ore, după care va începe cronometrul de 72 de ore. Casa Albă a spus că se aşteaptă ca ostaticii să înceapă să fie eliberaţi luni, dar eliberarea lor ar putea începe încă de sâmbătă.
Trump ar putea ajunge personal în Egipt în zilele următoare. Casa Albă a declarat că ia în considerare să meargă în regiune vineri. Netanyahu l-a invitat pe Trump să se adreseze parlamentului israelian.
CE PREVEDE PLANUL LUI TRUMP PENTRU GAZA
Donald Trump a publicat săptămâna trecută o propunere în 20 de puncte pentru Gaza.
El a anunţat miercuri că atât Israelul, cât şi Hamas au subscris „primei faze” a planului.
Cu toate acestea, nu este clar exact câte dintre cele 20 de puncte au fost acceptate de Hamas şi Israel.
Reuters prezintă câteva dintre punctele principale ale planului lui Trump:
Dacă ambele părţi sunt de acord cu propunerea, forţele israeliene se vor retrage parţial pentru a pregăti eliberarea ostaticilor. Toate operaţiunile militare vor fi suspendate, iar liniile de luptă vor fi îngheţate până când vor fi îndeplinite condiţiile pentru „retragerea completă” a forţelor israeliene.
Toţi ostaticii, vii şi morţi, vor fi returnaţi în termen de 72 de ore de la încetarea focului. Odată ce toţi ostaticii vor fi eliberaţi, Israelul va elibera 250 de deţinuţi palestinieni condamnaţi la închisoare pe viaţă, plus 1.700 de locuitori din Gaza arestaţi după începerea conflictului.
Membrii Hamas „care se angajează să coexiste paşnic” şi renunţă la arme vor beneficia de amnistie. Membrii Hamas care doresc să părăsească Gaza vor beneficia de trecere sigură către ţările gazdă.
Ajutorul complet va fi trimis imediat în Fâşia Gaza, în cantităţi conforme cu nivelurile prevăzute în acordul din 19 ianuarie 2025. Livrările de ajutoare vor continua fără interferenţa Israelului sau a Hamas, prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al agenţiilor conexe.
Planul prevede un „Consiliu de pace” format din monitori internaţionali, condus de Trump şi care l-ar putea include pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair într-un rol nedefinit.
Israelul nu va ocupa şi nu va anexa Gaza. Forţele de apărare israeliene vor preda progresiv teritoriul Gaza pe care îl ocupă Forţei internaţionale de stabilizare.
PRINCIPALII ACTORI AI NEGOCIERILOR CARE AU DUS LA UN ACORD
Negocierile indirecte pentru planul de încetare a războiului din Gaza s-au desfăşurat în Egipt şi au avut următorii actori:
ISRAEL
Conform biroului prim-ministrului, au participat lideri ai serviciilor de informaţii Mossad şi Shin Bet, consilierul de politică externă al lui Netanyahu, Ophir Falk, şi coordonatorul său pentru ostatici, Gal Hirsch.
Ministrul afacerilor strategice Ron Dermer, colaborator apropiat al lui Netanyahu, s-a alăturat discuţiilor în a treia zi, miercuri, potrivit unui oficial israelian.
PALESTINIENI
Delegaţia Hamas a fost condusă de şeful grupului exilat din Gaza, Khalil Al-Hayya.
Gruparea Jihadul Islamic din Gaza, care este mai mică decât Hamas, dar considerată mai radicală şi care deţine şi ea ostatici israelieni, a participat de asemenea, a declarat un oficial palestinian apropiat negocierilor.
STATELE UNITE
Trimisul special Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele lui Trump, care a fost trimisul pentru Orientul Mijlociu în timpul primului mandat al lui Trump, au fost prezenţi la Cairo.
PUTERILE REGIONALE
Prim-ministrul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, un mediator de lungă durată, a contribuit şi el, potrivit surselor familiarizate cu problema. Mediatorii din Qatar au ajutat la transmiterea răspunsului Hamas la plan.
Implicarea şefului serviciilor secrete naţionale turce, Ibrahim Kalin, indică un rol tot mai important al Turciei, un membru puternic al NATO care are contacte strânse cu Hamas, dar pe care Israelul nu l-a considerat până acum un mediator.
NEGOCIATORUL HAMAS A SUPRAVIEŢUIT UNUI ATAC AERIAN ISRAELIAN LUNA TRECUTĂ
Principalul negociator al Hamas, Khalil Al-Hayya, a participat la negocierile din Egipt la doar o lună după ce a supravieţuit unui atac aerian israelian în Qatar, pe 9 septembrie.
El a devenit din ce în ce mai influent în cadrul grupării militante, pe măsură ce alţi oficiali de vârf ai Hamas au fost ucişi în atacurile israeliene, printre ei numărându-se Ismail Haniyeh, eliminat când se afla în vizită în Iran, şi Yahya Sinwar, ucis în Gaza.
Hayya, care şi-a pierdut un fiu în actualul război din Gaza şi doi fii în conflictele anterioare, s-a stabilit împreună cu alţi lideri Hamas în Doha.
Născut în Gaza în 1960, Hayya face parte din Hamas încă de la înfiinţarea acestei grupări, în 1987.
Considerat a avea relaţii bune cu Iranul, o sursă vitală de arme şi finanţare pentru Hamas, el a fost implicat îndeaproape în eforturile grupului de a negocia mai multe armistiţii cu Israelul.
El a fost citat spunând că atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, care au ucis 1.200 de persoane, potrivit statisticilor israeliene, au fost menite să fie o operaţiune limitată a Hamas pentru a captura „un număr de soldaţi” pe care să-i schimbe cu palestinieni închişi de Israel.
Comentează