Premium
Viceministrul rus de externe, Aleksandr Gruşko, a declarat marţi că eventuala decizie privind posibila utilizare a armelor nucleare este clar enunţată în doctrina militară rusă, întrebat dacă Rusia exclude o lovitură tactică preventivă asupra Ucrainei, relatează Reuters, citând agenţia oficială rusă de presă RIA Novosti, informează Agerpres.
"Noi avem o doctrină militară, totul este scris acolo", a afirmat Aleksandr Gruşko în declaraţia citată de RIA Novosti.
Principiile oficiale de desfăşurare militară a Rusiei autorizează utilizarea armelor nucleare dacă acestea - sau alte tipuri de arme de distrugere în masă - sunt folosite împotriva sa sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială din partea armelor convenţionale.
Decizia utilizării imensului arsenal nuclear rus, cel mai mare din lume, revine preşedintelui rus, în prezent Vladimir Putin.
Invazia Rusiei în Ucraina a dus la moartea a mii de persoane, la strămutarea altor 10 milioane, amplificând temerile privind o confruntare mai largă între Rusia şi SUA, de departe cele mai mari puteri nucleare din lume.
Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), William Burns, a declarat sâmbătă că Putin consideră că nu îşi poate permite să piardă în Ucraina şi a avertizat că Occidentul nu poate ignora riscul utilizării armelor nucleare tactice de către Moscova.
"Nu vedem, la nivel de comunitate de informaţii, dovezi concrete în acest moment privind o posibilă planificare din partea Rusiei în vederea desfăşurării sau chiar utilizării de arme nucleare tactice", a spus Burns, avertizând totuşi că "miza este foarte mare pentru Rusia lui Putin".
Într-un decret semnat de Vladimir Putin la 2 iunie 2020 se afirmă că Rusia consideră armele sale nucleare drept "exclusiv un mijloc de descurajare".
Documentul reia frazeologia doctrinei militare ruse, dar adaugă detalii despre patru circumstanţe în care ar putea fi ordonată o lovitură nucleară.
Este vorba de informaţii fiabile cu privire la un atac cu rachete balistice împotriva Rusiei sau un atac inamic "asupra unor obiective critice sau instalaţii militare ale Federaţiei Ruse, a căror incapacitate ar duce la perturbarea răspunsului forţelor nucleare".
Putin, care şi-a exprimat în repetate rânduri resentimentele faţă de modul în care Occidentul a tratat Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991, susţine că Ucraina a fost folosită de Statele Unite pentru a ameninţa Rusia.
El şi-a justificat ordinul din 24 februarie privind declanşarea unei operaţiuni militare speciale, afirmând că Ucraina i-a persecutat pe vorbitorii de limbă rusă, iar SUA doresc să extindă Alianţa Nord-Atlantică într-un mod care ar pune Rusia în pericol.
Preşedintele american Joe Biden prezintă invadarea Ucrainei de către armata lui Putin drept o luptă într-o bătălie globală mult mai largă între democraţie şi autocraţie. De asemenea, el l-a numit pe Putin 'criminal de război' şi a spus că fostul spion KGB nu mai poate rămâne la putere.
Ucraina respinge acuzaţiile Moscovei de persecutare a vorbitorilor de limbă rusă şi afirmă că luptă în prezent pentru supravieţuirea sa ca stat şi naţiune.
Rusia neagă acuzaţiile Kievului şi Occidentului potrivit cărora forţele sale ar fi comis crime de război în zonele pe care le-a controlat în Ucraina.
