Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză din cotidianul Adevărul pe tema politicii economice și militare a Rusiei în zona Arcticii, în contextul în care a crescut potenţialul de transport naval pe căile maritime nordice.
Adevarul:
Încălzirea globală a dus la topirea gheţii în zona Arcticii crescând astfel potenţialul de transport naval pe căile maritime nordice, căi care se desfăşoară de-a lungul litoralului de nord a Rusiei. Rezervele mari de hidrocarburi din regiune şi temerile legate de concurenţa asupra resurselor minerale, au făcut ca Rusia să consolideze militar regiunea.
Potenţialul de exploatare economică a Arcticii este din punct de vedere financiar extrem de important pentru Rusia. De aici derivă impulsul Kremlinului pentru a-şi consolida prezenţa militară în regiune. Dar, pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde dintre Rusia şi Occident, obiectivele şi tacticile Moscovei, portretizate ca fiind pur şi simplu defensive, provoacă din ce în ce mai mult îngrijorare în SUA şi printre aliaţii săi din NATO. Temerea că Rusia încearcă să controleze ceea ce ar putea deveni în curând o ruta comercială maritimă proeminentă este în creştere. Traficul de circa 1,18 milioane de tone de mărfuri din 2013 a scăzut considerabil după anexarea Crimeei la Rusia şi declanşarea sancţiunilor economice occidentale, ajungând la doar 39 000 de tone în 2015, potrivit unui studiu al Fundaţiei Jamestown. Se estimează că zona Arcticii conţine o treime din rezervele de gaze naturale din lume, 13% din rezervele de petrol şi mari cantităţi de metale denumite pământuri rare[1], care sunt în prezent, în mare măsură, sub controlul Chinei. Preţurile scăzute ale petrolului şi condiţiile de mediu dure au întârziat începerea forării pe scară largă, dar acest lucru ar putea fi curând schimbat. În luna aprilie a anului trecut, preşedintele Donald Trump a semnat un ordin executiv menit să ridice restricţiile privind forarea în zona Arctică, restricţii impuse de administraţia Obama.
Generalul Philip Breedlove fostul Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR) declara: „Ar trebui să vorbim despre ceea ce se întâmplă în Arctica ca o oportunitate şi nu ca o problemă de securitate. Şi cred că există încă timp - sunt un optimist - pentru a încerca cel puţin să se încetinească mişcarea către militarizare a Arcticii, mişcare pe care o face Rusia acum. Pe măsură ce acest pasaj nordic se deschide datorită schimbării densităţii gheţii, a cantităţilor de gheaţă etc., după cum ştim cu toţii, de la porturile din nordul Europei până la porturile asiatice, se reduce timpul de tranzit considerabil. Am auzit diverse variante între 14-24 zile. Depinde într-adevăr de luna din an şi de tipul navei, etc. Este o oportunitate economică reală. Aşadar, ar trebui să continuăm să abordăm acest lucru cu ruşii, pentru a nu face această cursă militară în nord.“ (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Comisia Europeană va nominaliza miercuri şapte ţări pentru măsuri fiscale care afectează echitatea pieţei unice, a anunţat marţi comisarul european Pierre Moscovici.
„Pentru prima oară, Comisia insistă asupra problemei planificării fiscale agresive în cele şapte ţări: Belgia, Cipru, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta şi Olanda”, a declarat oficialul european răspunzător de problemele economice şi financiare, fiscalitate şi vămi.
„Aceste practici dăunează echităţii, împiedică o concurenţă loială pe piaţa internă şi măresc povara contribuabililor europeni”, a precizat Moscovici. El a insistat că rapoartele care vor fi publicate „se bazează pe examinarea aprofundată a regulilor fiscale şi pe indicatorii economici relevanţi” din ţările vizate.
„Dacă am recunoaşte măsurile luate recent de unele din aceste state membre pentru adaptarea modelului lor fiscal, evident că rămân multe de făcut”. „Trebuie să acţionăm pentru ca o fiscalitate echitabilă să devină regula fără excepţii”, a mai spus comisarul european. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Acestea stimulează şi mai mult creşterea economiei ţării. Boom-ul face ca unele sectoare, cum ar fi cel al construcţiilor, să nu-şi mai poată acoperi necesarul de forţă de muncă.
Companiile poloneze din sectorul construcţiilor au nevoie de peste 100.000 de muncitori, 44% dintre acestea neputându-se extinde din cauza deficitului de forţă de muncă, potrivit grupului de lobby din industrie PZPB şi companiei de cercetare de piaţă TOR, scrie Warsaw Voice.
Companiile vor să soluţioneze această problemă importând muncitori din Asia de Sud, însă se lovesc de reglementările restrictive privitoare la angajarea de forţă de muncă din afara ţării.
Multinaţionalele şi-au stabilit baze regionale în capitala Poloniei, Varşovia, profitând de o forţă de muncă calificată, costuri mai reduse şi un climat de business favorabil, potrivit Euronews.
Printre acestea se numără gigantul american Goldman Sachs, care intenţionează să-şi crească personalul din Polonia în acest an.
„Calificarea forţei de muncă este impresionantă, nivelul competenţelor lingvistice, tehnice, din sectorul bancar şi alte domenii pe care le susţinem. Suntem aproximativ 570 de oameni în prezent şi cred că vom fi aproximativ 750 până la sfârşitul acestui an“, susţine Brent Watson, managing director al Goldman Sachs.
„Avem o relaţie bună cu guvernul, cu autorităţile locale. Este un loc bun pentru business“, adaugă acesta. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
"Votul italian este un apel pentru reinventarea Europei". Această declaraţie a fost făcută de Frans Timmermans, vice-preşedintele Comisiei europene, în cotidianul Le Figaro, în contextul în care victoria populiştilor la legislativele italiene de duminică şi-a transmis unda de şoc pe tot continentul european.
Întrebarea pe care şi-o pun acum mulţi editorialişti este: de cîte astfel de apeluri, sau de mesaje, sau de semne au nevoie responsabilii de la Bruxelles pentru a înţelege că trebuie să-şi modifice modul de a gîndi? Cîte astfel de seisme mai sunt necesare pentru ca efectiv cei care pot reinventa Europa să se pună pe treabă? Brexit-ul a fost un prim mare seism. Alte seisme, mai mici, dar cu mesaje clare, au mai fost victoria extremei drepte la legislativele din Austria, intrarea în Parlamentul german a o sută de deputaţi de extrema dreapta… Tensiunile legate de unele subiecte majore, precum imigraţia, erau previzibile. Iar victoria populiştilor în Italia era şi ea anunţată de sondaje. De ce nu ajung aceste mesaje “anti-sistem” acolo unde trebuie pentru ca Europa să o ia pe un alt drum?
In cotidianul Le Figaro editorialistul Arnaud de la Garance scrie: “Rezultatul legislativele italiene, tindem noi să spunem, trebuie să fie o trezire pentru Europa. Dar alertele de genul acesta au fost numeroase în anii din urmă. Si totuşi, de fiecare dată, după ce trece efectul siderant, nu se întîmplă nimic, sau se întîmplă prea puţine lucruri".
Mesajul de alertă pare să fi ajuns însă la Paris şi la Berlin, de unde ar trebui să vină iniţiativele.
In aşteptarea lor, încep să fie vehiculate noi concepte pentru înţelegerea fenomenului. Cercetătorul italian Ilvo Diamanti dezvoltă, de exemplu, conceptul de “populocraţie”. El consideră, într-o carte publicată împreună cu un confrate, Marc Lazar, că Europa se metamorfozează, se transformă dintr-o democraţie într-o populocraţie. Iar trăsătura principală a acestui nou model politic ar fi resentimentul faţă de clasele conducătoare şi respingerea acestora în favoarea forţelor populiste şi de extremă dreapta. (Mai multe detalii AICI)
