Rusia, cu o economie din ce în ce mai afectată de război, va apela la economiile contribuabililor în 2026 pentru a finanţa campania militară din Ucraina, în timp ce industria şi piaţa internă, dominate din ce în ce mai mult de China, se deteriorează, scrie vineri EFE într-o analiză, potrivit Agerpres.
"Prioritatea strategică este de a asigura finanţarea nevoilor de securitate şi apărare ale ţării, precum şi sprijinul social pentru familiile care participă la operaţiunea militară specială (războiul din Ucraina)", se arată în declaraţia publicată de Ministerul Finanţelor rus la anunţarea creşterii cotei de TVA de la 20% la 22% pentru anul viitor.
Mai mult, economia aflată în dificultate lasă de izbelişte industrii precum metalurgia şi energia, sectorul cărbunelui fiind în special în criză.
Între timp, în ciuda creşterii preţurilor, a scăderii investiţiilor şi a cererii, preşedintele rus Vladimir Putin a decis să continue deocamdată campania militară şi să amâne negocierile de pace până când îşi va atinge obiectivele.
De fapt, când a convocat Consiliul de Stat joi, Putin a dat asigurări că ruşii vor înţelege şi vor susţine creşterea impozitelor, cu condiţia ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile sociale şi să garanteze securitatea ţării.
Criza greilor
Sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui şi metalurgiei sunt în criză, la fel ca şi marile corporaţii de stat, cum ar fi compania nucleară Rosatom, compania hidroelectrică RusHydro şi compania feroviară RZhD.
Din cauza ultimelor sancţiuni americane împotriva celor mai mari companii petroliere ale Rusiei - Rosneft şi Lukoil - veniturile din exporturile de ţiţei şi gaze au scăzut cu 35% în noiembrie şi se aşteaptă să scadă cu încă 50% la nivelul lunii decembrie.
Cu toate acestea, autorităţile nu îşi pot permite o salvare prin injecţii de capital din cauza inflaţiei ridicate şi a eforturilor intense de a o reduce, după ce au sacrificat deja aproape complet climatul investiţional al ţării.
Astfel, Rusia va intra în 2026 cu sectoare cheie stagnante, dar îşi va menţine obiectivul principal de a reduce ratele ridicate ale inflaţiei.
"Dinamismul economiei în acest moment este aproape zero. Este ca o maşină în punct mort cu motorul pornit, aşa cum este cazul industriei militare, care funcţionează la putere maximă", a comentat economista de la Carnegie, Aleksandra Prokopenko.
În această săptămână, viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak a recunoscut că Rusia nu va ieşi din stagnarea economică actuală până în 2027, după ce Ministerul Economiei a prognozat o creştere a PIB-ului de 1% pentru acest an, faţă de 4,1% în 2024.
Kremlinul ia de unde poate
Autorităţile ruse observă o scădere drastică a veniturilor publice, dar în loc să reducă cheltuielile, cresc povara fiscală asupra cetăţenilor, văzând în populaţie doar o altă resursă.
Pe lângă TVA, vor creşte şi alte impozite, cum ar fi cele pe venitul persoanelor fizice şi ale societăţilor. Scutirile de taxe pentru lucrătorii independenţi şi pentru majoritatea IMM-urilor vor fi eliminate, iar impozitele pe autoturisme vor creşte, în ciuda faptului că acesta este un alt sector aflat în dificultate.
Companiile de tehnologie, de exemplu, îşi vor vedea cota de impozitare dublată, de la 7,6% la 15%.
Colectarea veniturilor prin confiscarea activelor private a continuat şi în acest an, ajungând la 50 de miliarde de dolari (aproape 2% din PIB) până la jumătatea anului, în urma naţionalizării a peste 100 de active din 2022.
Ce urmează în 2026?
Noile măsuri fiscale ar putea declanşa o reacţie în lanţ care va duce la o scădere suplimentară a cererii. TVA-ul va creşte costurile de producţie, ceea ce, împreună cu creşterea cotelor de impozitare, va duce la creşterea preţului produsului final.
Potrivit opozantului rus Igor Lipsiţ, de profesie economist, IMM-urile vor fi cele mai afectate. În plus, în opinia sa, aceste măsuri nu vor face decât să crească economia subterană.
"Este un scenariu clasic: statul împinge Rusia pe marginea prăpastiei, în timp ce oamenii obişnuiţi încearcă să se salveze scăpându-i printre degete", spune el.
IMM-urile ruseşti sunt îngrijorate de situaţie, deoarece schimbările au un impact semnificativ asupra afacerilor lor, care, în general, operează cu marje de profit mici şi întâmpină dificultăţi din ce în ce mai mari în a concura cu companiile chineze.
Între timp, rubla puternică, ce s-a apreciat cu 45% în acest an - o creştere fără precedent în ultimii 30 de ani - creează de fapt probleme pentru economia militară, potrivit Bloomberg.
Dacă tendinţa ascendentă continuă, "răcirea" economiei ruse ar putea duce la stagflaţie, adică stagnare economică cuplată cu o creştere semnificativă a preţurilor.
Astfel, experţii prevăd că la anul vom asista la o intensificare a disputei dintre autorităţile economice care susţin o politică monetară strictă menită să reducă inflaţia, cum este cazul Băncii Centrale a Rusiei, şi cei care pledează pentru o rublă mai slabă pentru a îmbunătăţi climatul investiţional, cum ar fi patronatul rus - directorul executiv al Nornickel, Vladimir Potanin, a cerut vineri o rată a dobânzii de 6%, în scădere de la 16% în prezent - şi Sberbank, cea mai mare bancă a ţării.
Comentează