Românii cu venituri mici resimt tot mai mult presiunea fiscală într-un an marcat de creșteri record de taxe. Salariul minim pe economie, de 2.574 de lei net, s-a devalorizat cu aproximativ 250 de lei față de anul trecut doar din cauza inflației, iar aproape un milion de români lucrează în prezent pe acest venit garantat.
Pentru aceste persoane, guvernanții nu au luat încă o decizie privind majorarea salariului minim, din lipsă de consens politic, iar guvernatorul BNR a atras atenția că este necesară prudență.
Viața angajaților la salariul minim
Un exemplu relevant este al unui paznic angajat la o firmă, care trăiește cu salariul minim. „Ne descurcăm cum putem, nici nu murim de foame, dar nici nu trăim cum trebuie. Cineva ține salariile astea pe picior, nu știu, nu le dă drumul”, a declarat acesta, îngrijorat și de pensia viitoare, care va fi foarte mică, conform Antena3.
În prezent, aproximativ 800.000 de angajați din România sunt plătiți cu salariul minim pe economie, echivalentul a 4.050 lei brut, cu 300 lei scutiți de taxe și impozite. Acești angajați au suportat creșteri de prețuri de cel puțin două procente, din cauza majorării TVA, dar și facturi mai mari după ridicarea plafonării prețurilor la energia electrică.
Divergențe politice privind majorarea salariului minim
„Voi propune, pe baza indicatorilor de la statistică, ca salariu minim pe economie să crească și cred că avem și argumente. INS, prin analiză, ne propune asta, legea în vigoare ne vorbește despre asta și nu putem ieși din această lege”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii.
Pe de altă parte, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că decizia rămâne una politică: „Sunt precaut, e o decizie politică în esență. Ministerul Finanțelor s-a exprimat foarte clar, spunând că trebuie să ne uităm și la majorările salariilor minime din ultimii ani, care au fost substanțiale”.
România se află în topul țărilor europene cu cei mai mulți angajați plătiți la nivelul salariului minim, cu 10,5% din totalul lucrătorilor. Pentru comparație, Bulgaria are 13%, Franța 12,7%, Slovenia 12,6%, în timp ce Cehia, Portugalia, Estonia și Țările de Jos au procente mult mai mici, între 2,6% și 3,5%.
Comentează