Salvamont Zărnești, una dintre cele mai active și bine echipate structuri montane din România, își exprimă oficial opoziția față de propunerea de comasare cu Salvamont Piatra Craiului, prevăzută în programul național de reorganizare a serviciilor publice. Printr-un memoriu trimis autorităților județene și centrale, salvatorii montani zărneșteni solicită menținerea independenței operaționale, invocând argumente juridice, logistice și de eficiență în intervenție.
Cu o activitate neîntreruptă de peste 56 de ani, Serviciul Public Local Salvamont Zărnești deservește una dintre cele mai solicitante zone montane din țară – Masivul Piatra Craiului și Bazinul Hidrografic al Bârsei Mari. Structura este acreditată de ANSMR și funcționează cu 7 angajați permanenți, 20 de salvatori atestați, 12 paramedici SMURD, un medic colaborator și 18 aspiranți în formare, alături de o flotă completă și 3 baze montane proprii.
Salvamont Zărnești este, totodată, primul centru regional acreditat de formare profesională în domeniu, coordonat de 6 formatori, dintre care 4 sunt instructori în cadrul Școlii Naționale Salvamont.
Riscuri majore în cazul comasării
În memoriul oficial, conducerea serviciului avertizează că o eventuală comasare ar putea compromite capacitatea de reacție în situații critice, din cauza pierderii dispeceratului local și a cunoașterii directe a zonei: „Dispeceratul local, deservit de personal care cunoaște în detaliu traseele și riscurile specifice, asigură reacții rapide și precise. Într-un sistem comasat, cu dispecerizare județeană, orice secundă pierdută poate însemna o viață pusă în pericol.”
Totodată, salvatorii consideră că o coordonare centralizată ar afecta stabilitatea echipei: „Istoricul intervențiilor noastre demonstrează eficiență fără incidente majore. Un nou nivel decizional poate duce la fragmentarea echipei și slăbirea capacității operaționale.”
Finanțarea este un alt argument important. În prezent, serviciul este susținut de bugetul local și de o taxă Salvamont stabilită în funcție de activitatea turistică: „Prin comasare s-ar pierde sursele de finanțare locală, redistribuirea fondurilor ar deveni inechitabilă, iar presiunea pe bugetul județean ar crește artificial.”
Pentru mai multe clarificări am luat legătura cu Ciprian Lolu, șeful Salvamont Zărnești:
"Nu există niciun beneficiu în toată povestea asta. Poate singurul beneficiu e că, la nivel personal, îmi crește mie salariul. Dar dacă voiam un salariu mai mare plecam liniștit de 20 și ceva de ani, mă duceam la un alt serviciu, în sistemul privat sau oriunde altundeva, fără să mai duc în spate toată povestea asta.
Problema mare, din punctul meu de vedere, este următoarea: genul acesta de comasare și de comandă din birou — de la un serviciu public județean — este foarte periculos când vorbim de managementul unei acțiuni de salvare.
De ce? E foarte simplu: se amestecă oamenii, nu mai este o echipă unitară, iar comanda vine defectuos, de undeva din birou, inclusiv când vorbim de apelurile de urgență.
În clipa de față, noi preluăm apelurile de urgență direct de la persoana în cauză, prin 112. Persoana poate avea semnal slab, dar tot reușește să sune. Vorbim cu omul, ne spune „lângă copacul căzut” sau „la Piatra Craiului”. Noi, când auzim Piatra Craiului, știm că e pe asfalt, pe drumul X, sau aproape de un anumit reper. Prin întrebările pe care le punem și prin experiența acumulată în atâția ani, pot identifica cu precizie locul unde se află victima.
În schimb, dacă apelul e preluat de cineva care nu a fost în viața lui la Piatra Craiului, acel om va nota doar câteva detalii generale, va închide apelul și va spune: „Vin băieții de la Salvamont”. Dar informația transmisă e aproape zero.
Noi ne formăm oamenii de-a lungul anilor. Modul de gestionare a personalului e clar: știu exact pe cine mă pot baza, pentru ce tip de intervenție, pentru situații mai ușoare sau mai dificile. Pentru că nu te poți duce cu oricine, oriunde.
Este o utopie să credem că toți au același nivel de pregătire. Unul e mai bun, altul nu. Unul are condiție fizică, altul e specializat pe partea medicală. E ca un lanț: dacă se rupe o singură za, s-a rupt tot lanțul. Din punctul meu de vedere, ideea asta de reorganizare e o greșeală totală.
Și dacă cineva își imaginează că se poate lua așa, pur și simplu, tot ce am construit noi — un patrimoniu dobândit în 56 de ani — se înșeală. Bazele Salvamont au fost făcute în anii ’80, cu cârca, cu lemnul nostru, cu cuiul nostru. Iar datoria noastră este să le întreținem și să le ținem la un standard astfel încât să putem interveni eficient. Să ai pretenția că orice acțiune de salvare montană, oriunde, va fi un succes? Nu. Eu nu pot garanta asta. Eu, personal, sunt coordonator al Școlii Naționale Salvamont și coordonator al corpului de instructori. Asta înseamnă că sunt un salvator montan cu experiență și cunoștințe tehnice solide.
Dar nu putem garanta reușita peste tot. Nu totul trebuie lăsat la mâna erorii umane. Ori tocmai asta vrem să reducem. La noi, eroarea umană este foarte mică. Avem oameni care lucrează de 20 de ani.
Iar dacă se va întâmpla această comasare, nu ne opunem. Foarte bine, să se comaseze. Dar atunci se va desființa serviciul public local. Și vreau să garantez un lucru: toți cei 45 de membri Salvamont Zărnești nu vor merge la Serviciul Public Județean. Cine vrea să vină aici, să înceapă de la zero — în 2025, până în 2027 sau mai târziu — învățând totul de la bază" a spus Lolu pentru știripesurse.ro.
Din memoriu mai aflăm că după zeci de ani de dezvoltare locală, infrastructura de intervenție este deja optimizată pentru specificul zonei: „Trei baze montane, autovehicule specializate și echipamente tehnice adaptate terenului au fost construite în decenii. Ele riscă acum să fie subutilizate sau pierdute în birocrație.”
Reprezentanții Salvamont Zărnești transmit că sunt deschiși unor reforme structurale, dar consideră că acestea trebuie aplicate diferențiat. „Nu suntem împotriva reorganizării în ansamblu. Dar acolo unde există o structură complet funcțională, eficientă și recunoscută național, comasarea ar aduce mai multe pierderi decât beneficii.”
Solicitare directă: păstrarea autonomiei funcționale
În finalul documentului, Salvamont Zărnești solicită menținerea actualului statut de serviciu public local, subordonat autorităților din Zărnești, cu autonomie deplină în decizii și intervenție. Argumentele prezentate sunt atât de ordin legal și financiar, cât și de ordin uman și profesional.
„Serviciul nostru nu este doar o unitate de intervenție, ci și un centru de competență națională, cu oameni formați și dedicați, susținut de comunitate. Această echipă nu poate fi reconfigurată fără pierderi majore de experiență, calitate și stabilitate”, subliniază conducerea.
Comentează