Sărbătorile zilei din 9 septembrie - Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana
Ortodoxe
Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana; Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău; Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona; Sfinții Părinți de la Sinodul al III-lea Ecumenic
Greco-catolice
Drepții Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului; Sf. m. Severian
Romano-catolice
Sf. Petru Claver, pr.
Sărbătorile zilei din 9 septembrie
Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana sunt sărbătoriți de Biserică în ziua de 9 septembrie.
Sfântul și Dreptul Ioachim, tatăl Născătoarei de Dumnezeu, era din seminția lui Iuda, descendent pe linie paternă al regelui David. Ioachim trăia în Nazaretul Galileii, având soție pe Sfânta Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, din seminția lui Levi, din neamul lui Aaron, fiica lui Mathan preotul și a Mariei.
'Această însoțire de neam mare, Ioachim și Ana, viețuind după lege, drepți au fost înaintea lui Dumnezeu; iar fiind îndestulați cu bogăția cea materialnică, mai presus de toate aveau pe cea duhovnicească'. (Viețile Sfinților)
Sfinții Părinți au avut după cincizeci de ani de însoțire, la o vârstă înaintată, primul copil, pe Maica Domnului, născută în cea de-a opta zi a lunii septembrie, fiica cea preacurată și binecuvântată, începătoarea și mijlocitoarea mântuirii neamului omenesc.
'Din aceasta este cunoscută viața lor cea sfântă, plăcută lui Dumnezeu și cinstită, că li s-a dat lor fiica cea mai sfântă decât toți sfinții și decât heruvimii mai cinstită, care mai mult decât toți a plăcut lui Dumnezeu. Că nu era în acea vreme pe pământ, între oameni, mai bine primiți lui Dumnezeu decât acești doi, Ioachim și Ana, pentru viața lor cea neprihănită. Astfel că un dar ca acesta nu li s-ar fi dăruit lor dacă nu ar fi prisosit dreptatea și sfințenia lor mai mult decât a altora'. (Viețile Sfinților)
Crescând Fecioara Maria, o păzeau părinții ei ca lumina ochilor, știind din descoperire dumnezeiască că va să fie lumină a toată lumea și înnoire a firii omenești.
'Deci o creșteau pe ea precum se cădea aceleia care avea să fie mamă a Mântuitorului nostru, nu numai iubind-o pe ea ca pe o fiică dorită de mulți ani, ci și cinstind-o ca pe o stăpână a lor, pentru că-și aduceau aminte de îngereștile cuvinte cele zise pentru ea și înainte vedeau în duh cele ce erau să fie întru dânsa. Pentru că Fecioara, fiind plină de harul lui Dumnezeu, de același har și pe părinții săi în taină îi îmbogățea, nu într-alt chip, ci precum soarele cu razele sale luminează stelele cerului, împărțindu-le lor lumina sa'. (Viețile Sfinților)
Apoi, când Fecioara Maria era de trei ani, prin dumnezeiască poruncă au dus-o pe ea cu slavă în biserica Domnului, petrecând-o cu făclii, și au dat-o pe ea lui Dumnezeu ca dar.
Sfântul Ioachim a murit după câțiva ani de la nașterea Maicii Domnului, având vârsta de optzeci de ani, iar Sfânta Ana, fiind văduvă, a plecat din Nazaret la Ierusalim și acolo, aproape de fiica sa cea prea sfântă, rugându-se în biserica lui Dumnezeu, a trecut la Domnul, având șaptezeci și nouă de ani.
* Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău s-a născut la începutul secolului al XVII-lea în satul Mesteacăn, Neamț.
A intrat de tânăr în obștea Mănăstirii Tazlău, iar pentru viața sa a dobândit de la Dumnezeu darul rugăciunii curate, al vindecării bolilor și al izgonirii demonilor.
Sfântul Chiriac a trecut la Domnul în jurul anului 1660. A fost trecut în rândul Sfinților de Biserica Ortodoxă Română în anul 2008.
* Sfântul Cuvios Onufrie s-a născut în jurul anului 1700, într-o familie nobilă din Rusia, a primit o bună educație și a fost guvernator al unei regiuni.
În jurul anului 1749, a venit în părțile Moldovei, după ce a renunțat la funcție și la avere, și s-a stabilit la Schitul Poiana Mărului. A urmat o perioadă de 25 de ani în care a viețuit într-o peșteră pe malul pârâului Vorona. A fost ucenicul Sfinților Vasile de la Poiana Mărului și Paisie Velicicovski. Aflându-și sfârșitul, și-a dat duhul în peștera sa, la 29 martie 1789.
Proclamarea oficială a canonizării Sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc la 9 septembrie 2005, la Mănăstirile Vorona și Sihăstria Voronei. (surse: vol. 'Viețile Sfinților'; 'Monahismul ortodox românesc', vol. II, 2016)
Comentează