Premium
Cultivarea plantelor comestibile în condiții extreme de climă și sol este noua direcție a cercetătorilor Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. Aceștia au deja în curs de ameliorare o salată care poate fi irigată cu apă de mare. Salsola Soda este numele acestui soi care are și proprietatea de a reabilita terenuri degradate.
Vom avea nevoie de culturi de legume şi cereale din ce în ce mai rezistente la capriciile vremii. Din cauza iernilor ba geroase, ba prea calde, a verilor uneori secetoase, alteori bogate în precipitaţii, experţii în horticultură şi-au impus să creeze soiurile de plante care să tolereze clima din ce în ce mai instabilă.
O categorie de superlegume sunt cultivate experimental în serele Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură și ale Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, pentru a le face rezistente la schimbările climatice. Unul dintre cei mai apreciaţi cercetători în domeniu, Costel Vânătoru, lucrează deja la numeroase proiecte de călire a soiurilor legumicole în fața fenomenelor climatice din ce în ce mai frecvente.
„Avem de găsit soluții la aceste noi condiții climatice. Identificăm soiuri, specii cu rezistență ridicată la condițiile ridicate de mediu, în special la stresul termo-hidric. Totodată lucrăm să aclimatizăm specii care nu au fost cultivate niciodată în țara noastră și care, datorită noilor condiții, în special temperaturi ridicate, pot fi introduse în cultură în țara noastră”, spune Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. relatează adevarul.
Vânătoru spune că plantele cele mai rezistente sunt cele tradiţionale, locale, care au trecut proba timpului, de-a lungul a sute de ani şi că exact pe acestea se intervine, deoarece „au dovedit o adaptabilitate uimitoare”. Îmbunătăţirile soiurilor locale se fac, de exemplu, prin încrucişarea lor cu material genetic adus atât din nordul extrem, cât şi din sud.
„Vorbim în special de plante termofile, care rezistă mai bine la arșiță, la temperaturi ridicate, chiar la secetă, care a fost cea mai mare problemă din ultimii ani. În acest sens, avem ceva rezultate. Vorbim de topinambur, care rezistă la minus 60 de grade Celsius, până la plus 60 de grade. Am obținut deja trei soiuri. Un alt soi pe care îl omologăm, al patrulea soi, urmează să reziste la condițiile extreme de mediu”, spune Costel Vânătoru.
La Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, apoi în solariile experimentale ale Băncii de Resurse Genetice Vegetale, a intrat în studiu o plantă care, spun cercetătorii instituției, va reabilita suprafeţe mari de terenuri degradate din cauza sărăturii acumulate în pământ. Salsola este numele acestui soi care, pe deasupra, este şi comestibil.
„Venim în sprijinul fermierilor pentru desalinizarea acestor soluri, introducând în cultură o specie nouă, Salsola Soda, care are capacitatea de a extrage sarea din sol, o acumulează în plantă și este comestibilă pe deasupra. Este o plantă care poate fi consumată atât de om, cât și de animale și, de ce nu, să mergem mai departe și să obținem din ea sare vegetală. Această plantă are capacitatea de a absorbi sare din sol până la 40 la sută din masa ei uscată”, declară cercetătorul Costel Vânătoru.
Salsola Soda, planta pe care o îngrijeşte cu multă atenţie echipa cercetătorului Costel Vânătoru, a fost adusă din Noua Zeelandă şi, de mai mulţi ani, este cultivată experimental în serele din Buzău. Cultura de Salsola poate fi irigată și cu apă de mare.
„Dacă o gustăm este sărată. Noi am ajutat-o, practic, i-am pus sare la rădăcină, ca să vedem care este capacitatea de absorbție, să măsurăm concentrația pe care o absoarbe planta. Sigur, poate fi irigată cu cea mai sărată apă a mării. Deci putem crea culturi verzi de plante comestibile pe mare, folosind apa mării. Știm că apa dulce este deja limitată și avem semnale că trebuie să gestionăm foarte atent apa dulce; iată că putem folosi în agricultură și apa mării”, susține cercetătorul buzoian.
Forma frunzei de Salsola Soda aduce către mărar, dar este ceva mai mare şi mai rară. La gust seamănă cu salata clasică, dar cu un buchet mai plăcut, mai atractiv. Un avantaj este acela că poate fi consumată și atunci când salatele comune dispar de pe tarabe, deoarece devin amărui.
În ultimii ani, cercetătorii din Buzău au aclimatizat numeroase soiuri exotice de legume, dintre care se remarcă dovlecelul şarpe, care la maturitate capătă gust de tomată, un soi de castravete pentru diabetici, cu origini în Mexic, şi dovlecii din care se produc bureţi naturali.
