Premium
"Eructaţia" unei găuri negre a umplut centrul Căii Lactee cu o serie de structuri misterioase, invizibile cu ochiul liber, denumite Bule Fermi, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei The Astrophysical Journal, transmite Live Science.
Centrul Căii Lactee este un veritabil puzzle din bule de energie invizibile dar interconectate. În nucleul galactic există filamente de energie "vizibile" doar pe frecvenţe radio, emisii de raze X şi, peste toate, misterioasele Bule Fermi, scrie agerpres.ro.
Citește și: Ministrul Justiției, reacție după decizia CSM: ‘La fel voi proceda și data viitoare’
Aceste două bule gemene formate din gaze, praf şi radiaţii cosmice provin din centrul galactic şi sunt similare aripilor unei uriaşe molii, de fiecare parte a planului galactic, pornind din gaura neagră centrală. Aceste bule enorme au diametrul de aproximativ 50.000 de ani lumină (adică aproximativ jumătate din diametrul întregii galaxii) dar sunt vizibile doar în spectrul radiaţiei gamma.
Studiul publicat în The Astrophysical Journal susţine că originea acestor formaţiuni, precum şi a structurilor de raze X şi a structurilor radio din nucleul Căii Lactee sunt legate de o serie de "eructaţii" ale găurii negre din centrul galaxiei noastre, produse în urmă cu aproximativ 6 milioane de ani.
Folosind câteva simulări computerizate, cercetătorii au arătat că ambele Bule Fermi şi structurile de raze X din relativa lor apropiere s-ar fi format în urma trecerii unei unde de şoc masive emisă de gaura neagră din centrul Căii Lactee, denumită Sagittarius A* (sau Sgr A*). Această undă de şoc s-a produs când gaura neagră a proiectat în spaţiu două jeturi uriaşe de materie ionizată, care s-au propagat în direcţii opuse faţă de centrul galactic cu viteza luminii. Astronomii au văzut astfel de fenomene şi în cazul altor galaxii, dar nu ştiu încă exact de ce se produc.
Dacă aceste jeturi de energie au fost suficient de puternice şi de late, ele ar fi putut crea unde de şoc gemene care au străpuns norii de gaze de o parte şi de alta a centrului galactic. Acolo unde aceste unde de şoc au comprimat şi au încălzit gazul cosmic, s-au format structuri de radiaţii X în formă de clepsidră. Bulele Fermi s-ar fi format în urma expansiunii undelor de şoc în spaţiul extragalactic, cale de mii de ani lumină în ambele direcţii. Întregul proces a durat aproximativ 1 milion de ani, conform studiului.
Citește și: Iohannis, declarație controversată! Ce se întâmplă cu elevii bolnavi care nu pot susține examenele
În cadrul studiului, cercetătorii argumentează că ipoteza undelor de şoc explică mai multe caracteristici ale centrului galactic, inclusiv temperaturile extrem de ridicate ale Bulelor Fermi precum şi faptul că marginea inferioară a bulelor se suprapune perfect peste structurile de radiaţii X.
Un proces similar, însă de o anvergură mult mai mică, produs înainte, poate explica mai micile structuri radio care au, de asemenea, forma unor bule, ce au fost observate în centrul galactic.
Citește și: Ministrul Justiției, reacție după decizia CSM: ‘La fel voi proceda și data viitoare’ .
