Scăderile rapide ale nivelului Mării Caspice perturbă transporturile de petrol, cresc costurile logistice și pun în pericol viața marină vulnerabilă, au declarat oficiali și oameni de știință azeri, informează intellinews.com.
Ministrul adjunct al Ecologiei, Rauf Hajiyev, a declarat pentru Reuters că marea a devenit mai puțin adâncă de zeci de ani, dar tendința s-a accelerat brusc. Nivelul a scăzut cu 0,93 metri în ultimii cinci ani, cu 1,5 metri în 10 ani și cu 2,5 metri în 30 de ani, rata actuală de scădere fiind estimată la 20-30 cm anual.
„Retragerea liniei de coastă schimbă condițiile naturale, perturbă activitatea economică și creează noi provocări pentru dezvoltarea durabilă”, a declarat Hajiyev, care reprezintă Azerbaidjanul într-un grup de lucru comun cu Rusia, format în aprilie. În ciuda relațiilor tensionate, cele două țări intenționează să aprobe în septembrie un program online de monitorizare și răspuns.
Rusia atribuie declinul în principal schimbărilor climatice, în timp ce Azerbaidjanul dă vina și pe construcția de către Moscova a barajelor pe râul Volga, care asigură 80% din debitul Mării Caspice.
Aproximativ 4 milioane de oameni din Azerbaidjan și 15 milioane de pe litoralul caspic depind de mare. Hajiyev a declarat că scăderea nivelurilor deja împiedică activitatea din portul Baku, reducând capacitatea și crescând costurile.
Încărcăturile de petrol și produse petroliere prin terminalul petrolier Dubendi au scăzut la 810.000 de tone în prima jumătate a anului 2025, față de 880.000 de tone cu un an înainte, potrivit lui Eldar Salakhov, directorul Portului Maritim Internațional Baku. El a legat declinul de nivelurile scăzute ale apei și a spus că dragarea este esențială pentru menținerea stabilității operațiunilor.
În 2024, la Dubendi s-au efectuat dragări de peste 250.000 de metri cubi. O nouă navă de dragare, „Inginerul Soltan Kazimov”, finalizată în aprilie, va putea adânci fundul mării până la 18 metri pentru a menține capacitatea portuară.
Efecte ecologice grave
Hajiyev a avertizat că efectele ecologice sunt grave. Zonele umede, lagunele și stufăriile dispar, iar sturionii - deja pe cale de dispariție - pierzând până la 45% din habitatele lor de vară și de toamnă și fiind separați de zonele de depunere a icrelor. Focile caspice sunt, de asemenea, în pericol, deoarece scăderea apelor și dispariția gheții sezoniere din nord distrug locurile de reproducere.
„Cu o scădere de 5 metri a nivelului mării, focile pierd până la 81% din locurile lor de reproducere, iar cu o scădere de 10 metri, sunt aproape complet private de locuri potrivite”, a spus Hajiyev.
Profesorul Amir Aliyev, șeful departamentului de geomorfologie a coastelor și fundurilor mării caspice din cadrul Institutului de Geografie din cadrul Ministerului Științei și Educației, a declarat că nivelul mării a scăzut din 1995, pierzând aproximativ 2 metri în 30
de ani. El a atribuit acest lucru în principal modificărilor bilanțului hidric, menționând că debitele dinspre Volga au scăzut cu până la 30% din cauza reducerii precipitațiilor din bazinul său.
Aliyev a declarat că Marea Caspică se află în prezent la 29 de metri sub nivelul oceanului global și ar putea scădea la 31 de metri până în 2040-2050. „Insula Pirallahi s-ar putea conecta la Peninsula Absheron pe măsură ce apele se retrag, în timp ce schimbări similare sunt vizibile lângă Chilov”, a spus el. Descriind procesul ca fiind periodic, el a remarcat că nivelul mării a crescut și a scăzut în mod repetat de-a lungul secolelor, înregistrările istorice precum Gulustani-Iram al lui Abbasgulu Agha Bakikhanov făcând referire la ape mai înalte.
„Deși Marea Caspică se comportă ca un organism autoreglabil, declinul anual actual de 10-15 cm reflectă impactul schimbărilor climatice în ceea ce privește precipitațiile și modelele de circulație”, a spus Aliyev.
Comentează