Scandal în Ministerul Educației, după ce mai mulți experți educaționali au atras atenția că profesorii care au lucrat la noua programă de limba română din liceu au fost „somați” să semneze un act de confidențialitate. Specialiștii din educație acuză Ministerul că vrea să facă reformă, dar țin la secret noua programă, în loc să permită o dezbatere publică asupra subiectului, informează Mediafax.
Mai mulți experți în Educație au atras atenția în spațiul public că grupul de profesori care lucrează din vară la elaborarea programei a fost somat să semneze un act de confidențialitate. Astfel, niciunul dintre cei prezenți în grupul de lucru nu are permisiunea să vorbească nimic despre ce s-a discutat în grupul de lucru al programei de română.
Specialiștii acuză un grav derapaj al Ministerului Educației
Radu Szekely, consultant educațional și fost consilier în Ministerul Educației, a stras atenția în spațiul public asupra gravului derapaj.
„O reformă reală nu se face „cu ușile închise”, ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de „non-disclosure”, să tacă. Lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestui document a dus la rezultatul de azi: o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas”, a scris Szekely pe contul său oficial de Facebook, argumentând, totodată, poziția de susținere a memoriului semnat de specialiști din cadrul Academiei Române și de mai mult de 200 de profesori și scriitori care au atras atenția asupra caracterului cu totul lipsit de simțul realității.
„Susțin, deci, acest memoriu nu pentru a critica de dragul criticii, sau pentru a genera „breaking news” așa cum par să considere unii colegi, ci pentru că mi-e greu să accept că „reforma” înseamnă restaurație, mai ales în condițiile în care vorbim mult și des despre nevoia de sincronizare a învățământului românesc la societatea de mâine. Încă nu este prea târziu să alegem viitorul și să construim o programă – poate modulară, poate tematică, poate alternativă – care să servească elevului, nu canonului. Educația este despre elevi, despre copii. Nu pot să uit asta”.
O opinie la fel de tranșantă a avut-o și profesorul Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București și fost prorector al acestei instituții. Acesta pune, de asemenea, accentul pe caracterul fără precedent al unei asemenea măsuri.
„Așteptarea apariției lor a fost intensă, augmentată și de o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru. De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecrete și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii concetățenilor. Evident, atunci când afișezi o ”formă finală” protejată anterior, șansele de retractare se diminuează simțitor. Adică, mai pe scurt, ne facem că dezbatem”, scrie acesta într-un amplu articol.
Lipsa totală de transparență într-un exercițiu care, prin definiție, ar fi trebuit să presupună o vizibilitate națională, un dialog onest al societății, este debusolant.
„De fapt, în ce privește programa de română afișată, ea ar fi trebuit precedată, în mod normal, de o dezbatere consistentă privind proiectul curricular pentru întreg ciclul liceal de patru ani. Ce ar urma să se întâmple în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a a rămas, pentru publicul ignorant, sub pecetea tainei. Eventual, se poate deduce din ciozvârta care a fost acum azvârlită spre consultare”, scrie Papadima, care se numără printre criticii cei mai vocali ai programei propuse de Ministerul Educației.
Comentează