Liderul stângii radicale franceze, Jean-Luc Mélenchon, fondatorul formaţiunii Franţa Nesupusă (LFI), l-a criticat joi dur pe preşedintele Emmanuel Macron pentru decizia acestuia de a-l nominaliza premier pe fostul comisar european Michel Barnier şi a acuzat un furt electoral, în timp ce liderul extremei drepte, Jordan Bardella, a declarat că înainte de a se poziţiona asupra deciziei lui Macron aşteaptă ca Barnier să-şi prezinte programul politic pentru a vedea în ce măsură acesta răspunde principalelor preocupări ale francezilor, respectiv puterea de cumpărare, securitatea şi imigraţia, consemnează agenţiile AFP şi EFE, informează Agerpres.
"Alegerile le-au fost furate francezilor", a spus Mélenchon într-un mesaj video postat pe reţelele de socializare. El a amintit că partidul de centru-dreapta din care provine Barnier, formaţiunea "Republicanii", a fost ultimul clasat în rândul marilor partide la alegerile legislative anticipate desfăşurate în iulie şi are numai 47 din cei 577 de deputaţi ai Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului), prin urmare Barnier este un prim-ministru "care nu are nimic de-a face cu rezultatul alegerilor".
Mai mult, Melenchon a susţinut că Macron l-a desemnat premier pe Barnier "cu permisiunea şi probabil chiar la sugestia" extremei drepte conduse de Marine Le Pen, în pofida încercărilor de izolare la ultimele alegeri a partidului acesteia, "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN).
Jean-Luc Mélenchon a îndemnat francezii în acelaşi mesaj să iasă sâmbătă masiv în stradă la o mare manifestaţie convocată de partidul său pentru a-i cere preşedintelui liberal Emmanuel Macron să desemneze un premierul de stânga.
Şi celelalte partide franceze de stânga, care la alegerile legislative din iulie s-au unit în platforma politică Noul Front Popular (NFP), care a câştigat scrutinul, au criticat desemnarea lui Barnier ca premier. Această desemnare ilustrează o "negare a democraţiei la extrem", a denunţat Partidul Socialist (PS), care vorbeşte despre "o criză a regimului" prezidenţial al lui Macron.
Cât despre extrema dreaptă, preşedintele partidului Rassemblement National, Jordan Bardella, a declarat că formaţiunea sa va examina "pe bucăţi discursul de politică generală" al premierului desemnat, înainte de a decide dacă-i va da votul de încredere în parlament. "Vom insista ca urgenţele majore ale francezilor, (respectiv) puterea de cumpărare, securitatea, imigraţia, să fie în sfârşit abordate şi ne rezervăm toate mijloacele politice de acţiune dacă acest lucru nu se va întâmpla în săptămânile următoare", a transmis Bardella într-un mesaj pe reţeaua socială X.
Emmanuel Macron a convocat alegerile legislative anticipate după înfrângerea severă suferită la alegerile europarlamentare de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement National - RN) condusă de Marine Le Pen şi Jordan Bardella.
Deşi Macron şi aliaţii săi se temeau cel mai mult de o victorie a RN şi la scrutinul legislativ, aceasta nu s-a produs, în mare măsură datorită sistemului electoral cu vot majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale. Astfel, în turul doi, în care s-au putut califica cel mult trei candidaţi pe circumscripţie, candidaţii formaţiunii de extremă dreapta RN au putut fi în multe cazuri izolaţi prin retragerea candidatului uneia dintre celelalte două alianţe, respectiv alianţa pro-prezidenţială "Împreună pentru Republică'' (Ensemble pour la République) şi coaliţia de stânga Noul Front Popular (NFP).
Victoria RN a fost în acest mod evitată, în schimb pe primul loc s-a clasat surprinzător NFP, alianţă formată dintr-un amalgam de formaţiuni în care se regăsesc socialişti, comunişti sau ecologişti, urmată de alianţa pro-prezidenţială şi de extrema dreaptă.
Divergenţele şi diviziunile din interiorul alianţei de stânga constituite în grabă nu au întârziat să apară după scrutinul legislativ, partidele ce compun această alianţă nereuşind iniţial să cadă de acord asupra unei propuneri pentru postul de prim-ministru. În cele din urmă au propus-o premier pe Lucie Castets, propunere neagreată însă de Macron, care nu a dorit un guvern de stânga.
Comentează