Regatul Unit nu mai împărtășește informații de informații cu Statele Unite privind vasele suspectate de trafic de droguri din Caraibe, deoarece nu dorește să fie complice la loviturile militare americane și consideră că aceste atacuri sunt ilegale, au declarat surse familiare cu situația pentru CNN.
Decizia Marii Britanii marchează o ruptură semnificativă față de cel mai apropiat aliat și partener de schimb de informații al său și subliniază scepticismul tot mai mare cu privire la legalitatea campaniei militare a SUA din America Latină.
De ani de zile, Regatul Unit – care controlează mai multe teritorii în Caraibe unde are baze de informații – a ajutat SUA să localizeze nave suspectate că transportă droguri, pentru ca Paza de Coastă a Statelor Unite să le poată intercepta, au spus sursele. Aceasta însemna că vasele erau oprite, urcate la bord, echipajul era reținut, iar drogurile confiscate.
De la cooperare în combaterea traficului la îngrijorări privind „execuții extrajudiciare”
Informațiile erau trimise, de regulă, către Joint Interagency Task Force South, o forță comună de la o bază din Florida, care include reprezentanți ai mai multor state partenere și are ca scop reducerea comerțului ilicit cu droguri.
Însă, la scurt timp după ce SUA au început, în septembrie, să lanseze lovituri letale asupra bărcilor, Marea Britanie a devenit îngrijorată că americanii ar putea folosi informațiile furnizate de britanici pentru a selecta țintele. Oficialii britanici consideră că loviturile militare americane – care au ucis 76 de persoane – încalcă dreptul internațional, au spus sursele. Suspendarea schimbului de informații a început acum mai bine de o lună, au adăugat aceleași surse.
Șeful pentru drepturile omului al ONU, Volker Türk, a declarat luna trecută că aceste lovituri încalcă dreptul internațional și echivalează cu „execuții extrajudiciare”. Regatul Unit este de acord cu această evaluare, au afirmat sursele pentru CNN.
Ambasada britanică din Washington și Casa Albă nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Un oficial al Pentagonului a declarat pentru CNN că departamentul „nu discută chestiuni legate de informații”.
Înainte ca armata SUA să înceapă să arunce în aer bărcile, în septembrie, combaterea traficului ilicit de droguri era o atribuție a forțelor de ordine și a Pazei de Coastă americane. Membrii cartelurilor și traficanții de droguri erau tratați ca infractori, beneficiind de dreptul la un proces echitabil – o abordare pe care Marea Britanie o sprijinea, au spus sursele.
SUA susțin că acționează legal împotriva traficanților
Dar administrația Trump a susținut că armata americană poate ucide în mod legal traficanți suspectați, deoarece aceștia reprezintă o amenințare iminentă pentru cetățenii americani și sunt „combatanți inamici” implicați într-un „conflict armat” cu SUA, potrivit unui memoriu trimis de administrație Congresului. Biroul de Consiliere Juridică al Departamentului de Justiție a emis o opinie – încă secretizată – care sprijină acest argument, a relatat CNN, iar Trump a desemnat mai multe carteluri de droguri drept „grupuri teroriste străine”. Casa Albă a afirmat în mod repetat că acțiunile administrației „respectă pe deplin dreptul conflictelor armate”, ramura dreptului internațional menită să prevină atacurile asupra civililor.
Însă experții în drept afirmă că normele dreptului conflictelor armate se aplică totuși traficanților civili de droguri și că desemnarea unui grup ca organizație teroristă străină nu autorizează automat utilizarea forței letale. Mai multe bărci lovite de SUA fie erau staționate, fie se întorceau în momentul atacului, a relatat CNN, subminând argumentul administrației conform căruia acestea reprezentau o amenințare iminentă care nu putea fi contracarată prin interceptare și arestare.
Experții contrazic Casa Albă: „Nu există temei pentru folosirea forței letale”
Înalți oficiali ai apărării americane și-au exprimat, de asemenea, scepticismul față de campania militară. Comandantul US Southern Command, amiralul Alvin Holsey, și-ar fi oferit demisia în cadrul unei ședințe tensionate, luna trecută, cu secretarul apărării Pete Hegseth și președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, după ce a ridicat întrebări legate de legalitatea loviturilor, potrivit CNN. Holsey își va părăsi funcția în decembrie, la doar un an de la preluarea conducerii SOUTHCOM.
Avocați specializați în drept internațional din cadrul biroului de consiliere juridică al Departamentului Apărării au ridicat, la rândul lor, îngrijorări privind legalitatea atacurilor, a relatat CNN. Mai mulți avocați militari – actuali și foști – au declarat pentru CNN că loviturile nu par legale. Purtătorul de cuvânt al lui Hegseth a negat anterior că vreun avocat implicat în operațiuni ar fi exprimat opinii contrare.
Canada și Columbia se alătură boicotului: „Drepturile omului mai presus de lupta antidrog”
Canada, un alt aliat important al SUA, care a ajutat Paza de Coastă americană să intercepteze traficanți de droguri suspectați în Caraibe timp de aproape două decenii, s-a distanțat și ea de loviturile militare americane. Sursele au declarat pentru CNN că Canada intenționează să continue parteneriatul cu Paza de Coastă, în cadrul Operațiunii Caraibe. Totuși, țara a transmis clar SUA că nu dorește ca informațiile sale să fie folosite pentru identificarea bărcilor care urmează să fie vizate în atacuri letale, au spus aceleași surse.
Un purtător de cuvânt al apărării canadiene a declarat presei canadiene luna trecută că „este important de subliniat faptul că activitățile Forțelor Armate Canadiene desfășurate în cadrul Operațiunii Caraibe, în coordonare cu Paza de Coastă a Statelor Unite, sunt separate și distincte” de loviturile militare americane asupra bărcilor suspectate de trafic de droguri.
Președintele columbian Gustavo Petro a declarat marți că a ordonat în mod similar forțelor de securitate ale țării sale să suspende schimbul de informații cu agențiile americane până la încetarea atacurilor din Caraibe, afirmând într-o postare pe X: „Lupta împotriva drogurilor trebuie să fie subordonată respectării drepturilor omului ale popoarelor din Caraibe.”
Comentează