Avocatul Toni Neacșu lansează un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând Guvernul că încearcă să transforme Curtea Constituțională a României într-un paravan politic pentru eșecurile administrative legate de implementarea PNRR.
Neacșu critică somația transmisă de Executiv CCR-ului pentru a urgenta decizia privind legea pensiilor magistraților, catalogând demersul drept o presiune politică directă și o tentativă de a găsi un „țap ispășitor” pentru riscul pierderii a sute de milioane de euro din fondurile europene.
„Este o presiune directă pusă pe CCR”
Potrivit lui Neacșu, informarea transmisă Curții Constituționale este construită pe o interpretare eronată a Constituției, Executivul invocând greșit articolul 148 alineatul 4 pentru a justifica presiunea asupra CCR.
„Guvernul a trimis oficial o informare Curții Constituționale, prin care practic acuză formal instituția că e responsabilă de pierderea de către România a sumei de 231 milioane din PNRR, din cauza nepronunțării rapide pe legea privind pensiile magistraților. Este o presiune directă pusă pe CCR, exercitată în cadrul dosarului în care se verifică constiționalitatea chiar a unui act normativ al Guvernului, dar cu asta ne-am obișnuit”, susține Neacșu pe Facebook.
Avocatul subliniază că CCR nu face parte nici din autoritatea judecătorească, nici din Executiv sau Legislativ, fiind o autoritate distinctă, singura competentă în jurisdicția constituțională. Prin urmare, folosirea CCR ca instrument pentru rezolvarea unor blocaje administrative reprezintă, în opinia sa, o abatere gravă de la separația puterilor în stat.
Ce documente ar trebui să explice Guvernul, nu CCR
Neacșu arată că, în loc să pună presiune pe judecătorii constituționali, Guvernul ar trebui să prezinte public documente-cheie privind relația cu Comisia Europeană.
„CCR nu este parte a autorității judecătorești și, evident, nici a executivului sau a legislativului, este este o autoritate distinctă a statului, singura care realizează jurisdicția constituțională. Însă tocmai pentru că Guvernul mută responsabilitatea pentru ceea ce nu a făcut chiar el pe Curtea Constituțională aceasta ar trebui, exact în baza art. 148 alin. 4 din Constituție, să solicite Guvernului:
- Scrisoarea de observații din 28.11.2025 trimisă de România Comisiei Europene prin care a justificat neîndeplinirea jaloanelor pentru care în 30.05.2025 s-a suspendat din PNRR suma totala de 869 mil euro. De aici rezultă ce măsuri a întreprins Guvernul pentru a ridica suspendarea fondurilor. E un document al statului român, ar fi trebuit deja sa fie public.
- Dovada scrisă din corespondența purtată cu CE că jalonul 215 ar fi fost considerat îndeplinit doar prin adoptarea legii privind pensiile magistraților, dat fiind că în documentele oficiale (PNRR revizuit în octombrie 2025) acesta se referă la altceva.
- Informarea Comisiei Europene cu privire la concluziile sale ca urmare a evaluării măsurilor de remediere a jaloanelor restante pentru care s-au suspendat cele 869 mil euro, informare care a avut termen la 28 ianuarie 2026.
Prin această informare România, în baza art 24 alin 8 din Regulamentul 2021/241 privind Mecanismului European de Redresare și Reziliență, află câți bani pierde definitiv din PNRR ca urmare a neîndeplinirii până la 28.11.2025 a jaloanelor restante (adică 79, 122, 215 și 440). În decembrie 2025 ministrul Pîslaru anunța public că România nu a îndeplinit cel puțin încă alte 2 jaloane (numirile corecte la conducerea societăților din energie și trasporturi), pentru care erau suspendate alte 250 mil euro. CCR e de vină și pentru asta?
În acest fel vom afla atât noi cât și CCR câți bani din cei 869 milioane suspendați am pierdut definitiv din cererea de plată nr. 3 (probabil în jur de 450-500 mil euro, cel puțin) și mai ales cine sunt adevărații responsabili, adică CCR de pildă sau, dimpotrivă, chiar Guvernul”, mai scrie Toni Neacșu pe Facebook.
Imunitatea judecătorilor în fața presiunilor politice
În această dispută a intervenit și fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Deși nuanțează tonul critic, Toader confirmă caracterul inadecvat al metodei alese de premier. Totuși, acesta consideră că judecătorii constituționali sunt suficient de experimentați pentru a rămâne imuni la astfel de „scrisori de avertizare”.
„Judecătorii nu se lasă impresionați”, afirmă fostul ministru, comparând demersul premierului cu punctele de vedere de tip amicus curiae. Totuși, consensul dintre cei doi experți este evident: Guvernul a creat un precedent periculos, încercând să transforme o instanță juridică într-un arbitru al propriului eșec administrativ.
Manevră politică sub presiunea jaloanelor
Analiza celor doi juriști scoate la iveală o strategie politică de criză. În condițiile în care termenele pentru PNRR devin sufocante, scrisoarea „celor 231 de milioane de euro” pare a fi mai degrabă un instrument de comunicare publică decât unul juridic.
Concluzia este una severă pentru echipa premierului: invocarea Constituției pentru a forța o decizie rapidă a CCR nu este doar o eroare tehnică, ci o încercare de a modifica echilibrul puterilor în stat pentru a salva imaginea politică a unui Executiv presat de datorii și de angajamentele externe.
Comentează