Premium
Este pentru prima dată când un program de guvernare nu mai include niciun fel de referință la Biserica Ortodoxă Română, așa cum se întâmpla în anii anteriori. De asemenea, noul guvern nu-și mai asumă sprijinirea construcției Catedralei Mântuirii Neamului – biserică simbol a poporului român și nici nu ia în discuție încălcarea libertății religioase în timpul pandemiei, confirmată prin decizia Curții de Apel București din 14 decembrie 2020.
Programul de guvernare poate fi consultat AICI
Iată ce scrie Cătălin Raiu, reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă la OSCE într-o postare pe Facebook:
Citește și: Clotilde Armand, făcută praf: ‘E bună și ca brad de Crăciun’
„Cum s-au decantat până la urmă opțiunile doctrinare pe domeniul #LibertateReligioasa și #Culte în noul program de guvernare al complicatei alianțe PNL + USR-PLUS + UDRM + minorități? Dacă orientarea e mai degrabă spre stânga sau dreapta politică, dacă accentul cade pe minorități religioase sau Biserica majoritară, pe monumente istorice sau construcții noi, programe sociale sau educaționale, pe politici publice interne sau priorități externe? Am observat că avem de-a face cu primul program de guvernare care nu conține niciun fel de referință la #Culte și #LibertateReligioasa. E o premieră în România după 1989, când libertatea religioasă, care este unul dintre angajamentele de top ale democrațiilor consolidate (SUA, UK, Germania, Italia etc. ), pur și simplu lipsește cu desăvârșire dintr-un document care are rolul de a ghida guvernarea în următorii 4 ani. Chiar dacă în programele anterioare de guvernare, referințele la #religie, #culte și #LibertateReligioasa erau mai degrabă compilații urechiste și incoerente politic, cel puțin ofereau garanția unei minime legitimări parlamentare a promovării libertății religioase.
Lipsa unor angajamente minimale pe domeniul libertății religioase poate avea efecte negative în primul rând asupra organizațiilor religioase mici ca număr de membri, a căror protecție va fi una doar conjuncturală și nu legitimată prin consens parlamentar. #OSCE atrage atenția că lipsa de predictibilitate în interacțiunea statului cu cultele religioase lasă loc fie unor aranjamente netransparente de culise, fie unei avalanșe de politici publice în răspăr cu libertatea religioasă. În vreme ce comunitatea europeană dezvoltă și rafinează politici publice de promovare a libertății religioase, protecție legislativă și guvernamentală a minorităților religioase, armonizează exigențele sanitare pandemice cu standardele internaționale, nu cumva România rămâne într-o buclă a tăcerii, hazardului și indiferenței în domeniul religios?”.
