Premium
Nicio prevedere din Legile Justiţiei nu permite ministrului Justiţiei să verifice direct şi personal activitatea şefilor din Parchetele superioare, atrage atenția jurnalistul Lviu Avram, în Adevărul. Conform legii, controlul ministrului asupra procurorilor se exercită numai prin procurori anume desemnaţi de către ministru. Or, Tudorel Toader a făcut el însuşi anchetă asupra procurorului general, adaugă Avram.
Documentul prin care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus CSM revocarea procurorului general poartă următorul titlu: „Raport privind activitatea managerială a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr”. Drept temei legal al întocmirii documentului, ministrul a invocat articolul din Constituţie potrivit căruia „procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei”, precum şi două articole din Statutul magistraţilor: cel conform căruia ministrul (chiar şi prin sesizare din oficiu) poate cere preşedintelui ţării, cu avizul CSM, revocarea şefilor din Parchetul General şi articolul care stabileşte că printre motivele revocării poate fi şi „exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale”.
Potrivit lui Liviu Avram, un magistrat aflat încă în activitate a semnalat, sub condiţia anonimatului, că o primă problemă o ridică statutul legal al documentului întocmit de ministrul Justiţiei. Deşi în titlu i se spune „raport”, atât în interior, cât şi în discursul public al lui Tudorel Toader este frecvent folosit cuvântul „evaluare”. Numai că evaluarea procurorilor, indiferent de rangul acestora, este o procedură distinctă, minuţios reglementată în lege, şi în care ministrul Justiţiei nu joacă niciun rol semnificativ, precizează jurnalistul.
„Legalitatea procedurii prin care ministrul Justiţiei cere revocarea procurorului general are o importanţă crucială asupra finalităţii acestui demers. În vara acestui an, Curtea Constituţională a stabilit că preşedintele României nu are niciun drept să examineze oportunitatea sau temeinicia unei cereri de revocare a procurorilor din marile Parchete. În schimb, CCR a recunoscut dreptul preşedintelui de a respinge cererile de revocare doar în măsura în care constată încălcări privind legalitatea procedurii. Dacă se dovedeşte că procedura de control a activităţii procurorului general nu a fost respectată, prin faptul că ministrul Justiţiei nu a apelat la procurori anume desemnaţi, preşedintele Klaus Iohannis are temei legal să respingă cererea de revocare a lui Augustin Lazăr”, conchide Liviu Avram.
