Judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu a fost ales joi, 27 noiembrie, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în urma votului exprimat în plenul instituției, precizează surse din CSM pentru stiripesurse.ro. Mandatul său începe la 1 ianuarie 2026 și durează un an, conform legii. Odagiu, membru ales al CSM din partea curților de apel, are un parcurs profesional de peste două decenii, fiind fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia și specializat în materie penală.
Plenul CSM s-a întrunit joi după ce, în cursul dimineții, secțiile pentru judecători și procurori au desemnat oficial candidații pentru funcțiile de conducere. Ședințele au fost convocate în baza procedurii anuale de alegere a conducerii, cu respectarea condiției ca președintele și vicepreședintele să provină din secții diferite. Surse instituționale au confirmat că ședința a întrunit cvorumul necesar, iar votul a întrunit majoritatea cerută de lege.
Odagiu a intrat în magistratură în anul 2000, după absolvirea Institutului Național al Magistraturii, și a activat peste un deceniu la Judecătoria Sibiu, ulterior fiind promovat la Curtea de Apel Alba Iulia. A condus secția penală a instanței și, ulterior, instituția, inițial prin delegare, apoi ca președinte numit prin concurs. În actualul CSM, validat în funcție până în 2029, s-a remarcat prin poziții publice privind organizarea sistemului judiciar și dezbaterile despre pensiile de serviciu ale magistraților.
Bogdan Staicu, ales vicepreședinte al CSM
Tot joi, procurorul Bogdan-Silviu Staicu a fost ales vicepreședinte al CSM, în urma votului dat de plen. Staicu este membru ales al Consiliului din partea procurorilor și va ocupa funcția de conducere pentru același mandat anual, începând cu 1 ianuarie 2026. Alegerea sa completează formula de conducere prevăzută de lege, care impune ca președintele și vicepreședintele să provină din corpuri profesionale diferite.
Bogdan Staicu este procuror din 2006, după o perioadă anterioară în avocatură, și a avut o carieră concentrată în special pe activitatea de urmărire penală. La Parchetul de pe lângă Tribunalul București a condus Secția de urmărire penală între 2012 și 2018, iar din 2018 a deținut funcția de prim-procuror. În proiectul său profesional depus la momentul candidaturii pentru CSM, a accentuat necesitatea unei comunicări instituționale mai transparente, a întăririi resursei umane în Ministerul Public și a unui cadru predictibil privind salarizarea și pensiile de serviciu.
Alegerea lui Staicu completează un proces în care secția pentru procurori a CSM l-a susținut în unanimitate pentru funcția de vicepreședinte. Deși procedura de vot din plen este secretă, surse din interiorul Consiliului au indicat faptul că numirea a beneficiat de o susținere largă.
Conducerea CSM pentru 2026 și contextul instituțional
Noul tandem al conducerii pentru anul 2026 îi înlocuiește pe actualii titulari, judecătoarea Elena-Raluca Costache (președinte) și procurorul Claudiu-Constantin Sandu (vicepreședinte). Alegerea vine într-un moment în care CSM este implicat în dezbateri sensibile privind resursele din sistemul judiciar, independența justiției și aplicarea noii legislații privind pensiile de serviciu.
Ambele mandate, atât cel al președintelui, cât și cel al vicepreședintelui, sunt nereînnoibile și au ca obiectiv gestionarea activității administrative și reprezentarea sistemului judiciar pe durata anului calendaristic.
Odată validați în funcțiile de conducere, cei doi vor coordona activitatea CSM într-o perioadă în care sunt anunțate discuții privind recrutarea viitoarei generații de magistrați, consolidarea mecanismelor de apărare a independenței și implementarea reformelor de digitalizare. Noul mandat va continua până la 31 decembrie 2026, când plenul va fi ales deja o nouă conducere, conform rotativei anuale stabilite prin lege.
Comentează