Premium
Judecătoarea Evelina Oprina, reprezentanta tribunalelor în Consiliul Superior al Magistraturii, este susţinută de preşedinţii şi vicepreşedinţii de tribunale pentru funcţia de preşedinte al CSM. Conducătorii tribunalelor semnează în acest sens o scrisoare deschisă adresată membrilor CSM, cărora li se cere să o voteze pe Evelina Oprina în şedinţa de joi, 3 decembrie.
Preşedintele CSM pentru anul 2021 va fi ales de plenul CSM în şedinţa de joi, 3 decembrie. Şi-au anunţat public intenţia de a candida judecătorii Evelina Oprina şi Bogdan Mateescu.
Scrisoarea conducătorilor de tribunale:
Subsemnaţii, în calitate de preşedinţi şi vicepreşedinţi de tribunale, cu atribuţii de manageri ai instanţelor, ordonatori terţiari de credite şi coordonatori ai administrării judecătoriilor din circumscripţie, vă adresăm respectuos prezenta
SCRISOARE DESCHISĂ
în susţinerea candidaturii doamnei judecător Evelina Oprina la demnitatea de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, demers pe care îl iniţiem în considerarea calităţii Domniilor voastre de reprezentanţi ai întregului sistem judiciar şi ca membri ai singurului organism cu atribuţii în garantarea independenţei justiţiei şi în gestionarea carierei magistraţilor.
Contextul în care formulăm prezentul demers este acela că tribunalele, prin preşedinţii acestora, asigură cadrul organizatoric şi funcţional al majorităţii instanţelor judecătoreşti, respectiv al tribunalelor şi judecătoriilor. Fără a ignora ierarhia instanţelor judecătoreşti şi puterea hotărârilor judecătoreşti definitive, graţie viziunii legiuitorului actual cu privire la competenţa materială, tribunalele reprezintă instanţele cu plenitudine de jurisdicţie în fond, dar judecă, în egală măsură, şi în calea de atac a apelului şi a recursului, aspect care presupune alocarea şi gestionarea celor mai considerabile resurse materiale şi umane către tribunale. Mai mult, preşedinţii tribunalelor, în calitate de ordonatori terţiari de credite, sunt învestiţi prin lege cu coordonarea activităţii şi organizarea administrării atât a instanţelor pe care le conduc, cât şi a judecătoriilor din circumscripţie, astfel că aceştia se confruntă cu cele mai numeroase şi dificile provocări manageriale, fiind în postura de a identifica soluţii rapide şi eficiente problemelor ivite în funcţionarea unui sistem judiciar încă precar sub aspectul infrastructurii şi finanţării.
Buna desfăşurare a activităţii de judecată depinde în mare măsură, între altele, şi de infrastructura material-administrativă, aceasta fiind asigurată în mod primordial de ordonatorii secundari şi terţiari de credite-preşedinţii de curţi de apel şi tribunale. La rândul său, completitudinea şi eficienţa acestei infrastructuri este dependentă de nivelul de colaborare a conducerilor instanţelor cu Consiliul Superior al Magistraturii şi cu Ministerul Justiţiei, dat fiind că o multitudine de aspecte decizionale ori de coordonare revin, ca atribuţii, acestor două autorităţi.
Din această perspectivă, pornind de la constatarea că din anul 2010 tribunalele nu au mai avut un judecător-preşedinte la conducererea Consiliului Superior al Magistraturii, credem că acum este momentul potrivit ca şi problemele şi dificultăţile acestor instanţe să fie identificate şi abordate cu prioritate, iar eforturile conducerilor tribunalelor să fie continuate şi la nivelul Consiliului, prin alegerea ca preşedinte al unui judecător provenind din rândul lor.
În acest sens, aducem în atenția Domniilor voastre faptul că prin efortul compartimentelor informatică şi al conducerii tribunalelor au fost operaţionalizate cele mai importante programe informatice folosite în prezent la nivel naţional, primul cu impact decisiv inclusiv asupra activităţii Consiliului şi al Inspecţiei Judiciare: STATIS, de către Tribunalul Argeş; TDS, de către Tribunalul Arad; Info Dosar/Dosarul electronic, prin diligenţele mai multor tribunale; recent, Programare Videoconferinţe, de către Tribunalul Constanţa. Numărul aplicaţiilor informatice dezvoltate local la nivelul tribunalelor şi implementate inclusiv la judecătoriile din raza de competenţă, sub coordonarea preşedinţilor de tribunal, este considerabil, iar acest aspect a contribuit la asigurarea îmbunătățirea condițiilor de activitate şi evidenţă informatizată al instanțelor, iar procesul de digitalizare al instanţelor, aflat în curs, a fost accelerat tot de la nivelul conducerilor tribunalelor.
Îmbunătăţirea stării sediilor instanţelor, cu tot ce implică aceasta, ca şi dotarea şi informatizarea lor, este un alt domeniu în care colaborarea interinstituţională, putem afirma, tripartită, între ordonatorii de credite de la nivelul instanţelor, Consiliul Superior al Magistraturii, prin preşedintele acestuia, şi Ministerul Justiţiei, este deosebit de importantă.
Scopul prezentului demers nu este acela de a aduce o critică activităţii anterioare a Consiliului Superior al Magistraturii în ce priveşte sprijinirea eficientă a preşedinţilor de tribunale în calitatea lor de administratori ai instanţelor, dar putem sublinia, fără teama de a greşi, că sunt în continuare multe domenii de activitate din categoria celor de mai sus care necesită o îmbunătăţire evidentă.
Astfel, în mod întâmplător, dar fericit şi potrivit contextului actual, candidatura doamnei judecător Evelina Oprina la preşedinţia Consiliului, ca reprezentant al tribunalelor în acest for şi fost preşedinte de tribunal, este un demers pe care îl considerăm atât oportun, cât şi firesc, după zece ani în care această demnitate nu a revenit unui magistrat din rândul judecătorilor care funcţionează la nivelul tribunalelor.
Considerăm, cu puterea evidenţei, că funcţia de preşedinte de tribunal că i-a conferit doamnei judecător Evelina Oprina expertiza şi capacitatea managerială de înţelegere în ansamblu a dificultăţilor cu care se confruntă ordonatorii de credite ai instanţelor şi a modalităţilor de depăşire a acestora. Trebuie remarcat că în cei patru ani în care a exercitat funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Evelina Oprina s-a dovedit a fi un om onest şi deschis, apropiat de tribunale şi de problemele lor, a manifesat cunoaştere şi înţelegere a nevoilor tribunalelor. Pornind de la aceste constatări, Domnia sa a iniţiat nu numai multiple proiecte benefice sistemului judiciar, dar și, periodic, întâlniri profesionale de lucru cu preşedinţii şi vicepreşedinţii de tribunale, în cadrul cărora au fost dezbătute aprofundat cvasitotalitatea problemelor esenţiale cu care se confruntă aceştia în calitatea lor managerială. Cele mai multe din concluziile acestor dezbateri au putut fi implementate, cu bune rezultate, altele însă nu au constituit o prioritate pe agenda Consiliului ori a Ministerului Justiţiei, după caz, rămânând nedecise, din lipsa de diligenţă a altor factori decizionali implicați. Procesele-verbale ale acelor întâlniri profesionale fac pe deplin dovada beneficiilor pentru sistemul judiciar a conlucrării active între membrii Consiliului - reprezentanţi ai tribunalelor în acest organism şi conducerile tribunalelor.
Prin urmare, din această primă perspectivă, considerăm că alegerea doamnei judecător Oprina ca preşedinte al Consiliului va reprezenta o garanţie a bunei funcţionări administrative a instanţelor, implicit a bunei activităţi de judecată, dezideratul final al tuturor celor implicaţi în administrarea sistemului judiciar, prin faptul că Domnia sa cunoaşte deja în detaliu provocările cu care se confruntă instanțele judecătorești, soluţiile preconizate - multe din ele, acceptate ca fiabile, dar neimplementate -, dar şi prin prisma raporturilor interumane deschise și apreciate pozitiv pe care doamna judecător le are cu conducerile tribunalelor (desigur, şi cu conducerile celorlalte instanţe, însă ne limităm la afirmaţii asupra situaţiilor pe care le cunoaştem nemijlocit).
În calitate de cadru didactic universitar şi în considerarea activităţii deosebite în domeniul studiului legislaţiei şi al clarificărilor doctrinare, considerăm că doamna judecător Evelina Oprina prezintă garanţia că procesul de avizare a proiectelor de acte normative cu impact asupra sistemului judiciar, de elaborare a normelor infralegale de competenţa Consiliului, şi chiar de luare a deciziilor cu caracter individual referitoare la cariera magistraților, aspecte care implică interpretarea legii, se vor desfăşura la un nivel înalt de analiză juridică. În acest sens, credem că nu trebuie neglijat efectul benefic pe care anii de studii doctorale, anii de activitate didactică universitară şi valoarea de necontestat a lucrărilor științifice publicate în domeniul dreptului îl au asupra corectitudinii și rigorii decizionale în materia adoptării şi aplicării actelor normative. Desigur, această atribuţie revine, de principiu, organului colectiv - Secţia sau Plenul Consiliului -dar ea se exercită în urma lucrărilor prezentate de aparatul de lucru al Consiliului, iar documentarea şi informaţiile complete despre o anume problemă de drept pot depinde în mare măsură de îndrumările pregătitoare date de preşedintele Consiliului.
Adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unei poziţii care să asigure corecta interpretare şi aplicare a cadrului legislativ în vigoare, fără excepţie, este esenţială pentru refacerea imaginii publice zdruncinate (conform unei largi opinii publice) a acestuia, pentru creşterea credibilităţii sale, dar şi a sistemului judiciar, ca serviciu public, în ansamblul său.
Or, considerăm că, pentru perioada imediat următoare, luând în considerare dezideratul revenirii la o activitate armonioasă şi optimă, sistemul judiciar nu-şi poate permite funcţionarea la un nivel inferior celui mai bun posibil, pentru că orice rămânere în urmă va genera efecte greu de recuperat. În acest sens, considerăm relevant a face trimitere la proiectele legislative asupra legilor justiţiei, puse în dezbatere publică, dar şi la viitoarele modificări preconizate ale Codurilor penal/civil și de procedură penală/civilă.
Acestea sunt considerentele pentru care apreciem necesare acum la conducerea Consiliului viziunea şi expertiza unui fost președinte de tribunal, cuprinzătoare și adecvată, atât în interiorul, cât și înafara sistemului judiciar, inclusiv în aria de reprezentare a Consiliului în raporturile cu terţii și de colaborare interinstituțională, cu atât mai mult cu cât contextul pandemic actual nu permite întâlniri directe cu judecătorii sau cu conducerile instanțelor pe scară largă.
