Sute de asociații și fundații au tremis o scrisoare deschisă Palamentului României. "Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile", spun acestea.
"Doamnelor și domnilor care ne reprezentați în Parlamentul României, Vă transmitem îngrijorarea noastră profundă cu privire la inițiativa legislativă1 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații care va fi dezbătută astăzi în plenul Senatului României și ulterior în Camera Deputaților, în calitatea sa de Camera decizională.
Instituirea unei obligații generale de publicare a identității donatorilor unei asociații și fundații în condițiile în care instituțiile statului român dețin aceste informații și au toate instrumentele legale de a acționa atunci când identifică o situație de nelegalitate, căreia i se alătură sancțiuni excesiv de drastice, respectiv suspendarea activității pentru simpla nedepunere a acestei declarații, urmată de dizolvarea de drept sunt măsuri disproporționate care transformă organizațiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente și le pot pune în imposibilitatea de a funcționa. Sunteți în poziția de a opri rapid un demers care este începutul unui proces de restrângere accelerată a spațiului civic din România, care se aseamănă cu tiparul folosit în Rusia și, ulterior în alte câteva state sancționate ferm de instanțe judecătorești și instituții din Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
Textul propus ridică probleme serioase de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la libera asociere, dreptul la viață privată și încălcări ale standardelor de calitate a legii. Conform art 53 din Constituția României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai în anumite cazuri limitativ prevăzute de Constituție. Chiar și așa, restrângerea poate fi dispusă numai dacă urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Adăugăm argumentele noastre celor deja aduse în avizele negative ale Consiliului Economic și Social2, Consiliului Legislativ3 și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României4. Argumentele care stau la baza solicitării noastre sunt prezentate în Anexă (disponibilă aici) și demonstrează că inițiativa legislativă nu este oportună", se precizează în scrisoarea deschisă.
Comentează