Mai multe scrisori secrete, scrise într-un limbaj codificat de Maria Stuart, regina Scoţiei, în timp ce era închisă în Anglia de verişoara ei, regina Elisabeta I, au fost în sfârşit descifrate, informează DPA.
Potrivit experţilor, decriptarea acestor scrisori oferă cea mai importantă descoperire despre această regină din ultimii 100 de ani.
Timp de secole, conţinutul scrisorilor a fost considerat pierdut, până când un trio compus din George Lasry, informatician şi criptograf, Norbert Biermann, pianist şi profesor de muzică, şi Satoshi Tomokiyo, fizician şi expert în brevete, le-a descoperit în Biblioteca Naţională a Franţei (Bibliotheque nationale de France, BnF), informează Agerpres.
Conform catalogului BnF, această corespondenţă data din prima jumătate a secolului al XVI-lea şi se referea la chestiuni italiene. Cu toate acestea, la scurt timp după ce au început să descifreze scrisorile, cei trei şi-au dat seama rapid că ele erau scrise în franceză şi că nu aveau nicio legătură cu Italia.
Cei trei experţi au aflat că regina a scris aceste scrisori după ce au reuşit să dezlege sistemul ei de cifrare.
Eforturile lor de a descifra cele 57 de scrisori descoperite a scos la iveală 50 de noi limbaje codificate pe care istoricii nu le cunoşteau.
Scrisorile datează din perioada 1578 -1584, cu câţiva ani înainte de moartea prin decapitare a Mariei în urmă cu 436 de ani, pe 8 februarie 1587.
Potrivit celor trei spărgători de coduri, corespondenţa descoperită dezvăluie informaţii fascinante despre captivitatea reginei.
Cele mai multe scrisori sunt adresate lui Michel de Castelnau, sieur de la Mauvissiere, ambasadorul francez în Anglia şi un susţinător al catolicei Maria.
"Împreună, scrisorile constituie un corp voluminos de noi materiale primare despre Maria Stuart - aproximativ 50.000 de cuvinte în total, aruncând o nouă lumină asupra anilor de captivitate ai acesteia în Anglia", a subliniat Lasry.
"Maria, regina Scoţiei, a lăsat un corpus extins de scrisori, păstrate în diverse arhive. Existau însă dovezi că alte scrisori ale Mariei Stuart lipseau din aceste colecţii, cum ar fi cele la care se face referire în alte surse, dar care nu se găseau în altă parte. Scrisorile pe care le-am descifrat (...) fac parte, cel mai probabil, din această corespondenţă secretă pierdută", explică el.
În timp ce se afla în captivitate, Maria a comunicat cu asociaţii şi aliaţii ei, depunând eforturi considerabile pentru a recruta mesageri şi pentru a păstra secretul.
Existenţa unui canal de comunicare confidenţial între Maria şi Castelnau era bine cunoscută de istorici, şi chiar şi de guvernul englez de la acea vreme. Spărgătorii de coduri oferă însă noi dovezi că acest schimb de scrisori a avut loc încă din mai 1578 şi a continuat cel puţin până la mijlocul anului 1584.
Printre subiectele cheie ale corespondenţei regăsim nemulţumirile reginei cu privire la sănătatea sa precară şi la condiţiile de captivitate şi negocierile cu regina Elisabeta I pentru eliberarea sa, despre care Maria credea că nu s-au desfăşurat cu bună credinţă. Scrisorile relevă, de asemenea, neîncrederea reginei faţă de şeful spionajului elisabetan, Sir Francis Walsingham, precum şi animozitatea ei faţă de Robert Dudley, conte de Leicester şi favorit al Elisabetei.
Comentează