Premium
Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operaţională o componentă terestră a scutului american antirachetă care ar trebui să protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice, Rusia avertizând în replică asupra posibilităţii retragerii ei din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START), relatează despre acest eveniment presa străină şi agenţiile internaţionale de presă. Agenţia France Presse aminteşte că proiectul scutului antirachetă al NATO, lansat în anul 2010 şi bazat mai ales pe tehnologia americană, are ca obiectiv desfăşurarea progresivă de interceptoare de rachete şi de radare de mare putere în Europa de Est şi Turcia, conform Agerpres.
Sistemul de la Deveselu a costat circa 800 de milioane de dolari şi reprezintă faza a doua a scutului antirachetă şi este compus din 24 de interceptoare SM-2 şi dintr-un un radar antibalistic Aegis Ashore, versiunea terestră a sistemului radar ce echipează navele flotei militare americane începând din anul 2004, componenta navală fiind prima fază a scutului.
Nave americane echipate cu sisteme Aegis patrulează permanent în Marea Mediterană începând din anul 2011, alte patru distrugătoare cu acelaşi tip de radar fiind dislocate la baza navală Rota, în Spania, iar în Turcia funcţionează din anul 2012 un sistem Aegis pentru alertă timpurie, în timp ce un centru de comandă este operaţional la baza americană de la Ramstein (Germania).
Cea de-a treia fază a scutului, de asemenea terestră, va deveni operaţională în anul 2018 în Polonia, la Redzikowo, pe ţărmul Mării Baltice, la circa 250 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad. Lucrările la această bază vor începe vineri, iar sistemul de acolo va avea 24 de interceptoare SM-3.
Mass-media internaţionale subliniază că poziţia oficială a NATO, exprimată şi la ceremonia de joi, este că scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv şi obiectivul său este de a descuraja acţiuni agresive din partea unor state cu veleităţi nucleare din Asia şi Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.
În schimb, Rusia consideră că acest scut afectează echilibrul strategic şi îi ameninţă securitatea. Agenţia France Presse subliniază că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Bucureşti că Rusia a sistat în 2013 discuţiile cu Alianţa pe tema acestui scut, el precizând totodată că SUA au propus Moscovei să-i transmită specificaţiile tehnice ale echipamentelor scutului pentru a se convinge care sunt capabilităţile sistemului şi că el nu afectează capacităţile de descurajare nucleară.
Deşi a menţionat că 'Rusia a schimbat frontiere prin forţă şi continuă să-şi ameninţe vecinii', Stoltenberg a argumentat tehnic în declaraţiile sale că 'interceptoarele sunt puţine şi situate prea la sud şi prea aproape de Rusia pentru a intercepta rachetele balistice intercontinentale ruse'.
Însă Moscova nu acceptă astfel de argumente. Conform agenţiei Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat tot joi că, de exemplu, Iranul nu ar mai putea fi considerat o ameninţare, având în vedere recentele evoluţii din dosarul nuclear iranian, în timp ce în opinia unui înalt responsabil din MAE rus, citat de agenţia EFE, scutul american antirachetă ar face parte dintr-un plan de îngrădire a Rusiei, acesta din urmă făcând aluzie la politica de 'containment' promovată de SUA împotriva URSS pe vremea Războiului Rece.
Agenţia EFE aminteşte că Rusia a mai acuzat SUA că încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF), semnat de SUA şi URSS în 1987, Moscova invocând faptul ca lansatoarele verticale de rachete Mark-41, amplasate la Deveselu, au fost folosite în trecut pentru lansarea de rachete cu rază medie de acţiune de pe navele militare americane.
Agenţia spaniolă de presă evidenţiază şi o declaraţie anterioară a preşedintelui Vladimir Putin, care a spus că Rusia îşi va consolida arsenalul nuclear şi, mai ales, va dezvolta 'sisteme ofensive capabile să depăşească orice scut' pentru a menţine paritatea strategică cu Statele Unite.
Un punct de vedere radical împotriva scutului antirachetă a fost exprimat de George Friedman, fondatorul agenţiei de analiză politică Stratfor. În declaraţiile sale consemnate de site-ul americanthinker.com, el consideră că acest scut este o risipă de bani, invocând în principal faptul că sistemul oricum nu ar putea contracara un atac nuclear de anvergură. În consecinţă, Friedman crede că acest sistem este mai mult un simbol politic al sprijinului american faţă de Europa de Est.
Dar în declaraţiile oficialilor americani, sintetizate de mass-media internaţională, aceştia insistă asupra ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul, care deşi nu deţine arme atomice în prezent, le-ar putea dobândi în viitor, şi reafirmă că scutul antirachetă nu vizează Rusia.
Astfel, secretarul adjunct al Apărării al SUA, Robert Work, prezent şi el la ceremonia de la Deveselu, a afirmat că 'dacă am lua măsuri care să privească Rusia, am declara acest lucru şi am explica de ce facem asta', detaliind mai departe ameninţările ce vin din Orientul Mijlociu.
Referindu-se la România, oficialul american a apreciat că ţara noastră 'contribuie (la Alianţa Nord Atlantică - n.r.) mult mai mult decât dimensiunile sale'. Statele Unite ale Americii nu îşi puteau dori 'un aliat mai bun decât România' - ţară care este 'un luptător care se măsoară cu adversari de o categorie mai mare', a mai declarat Robert Work.
