Premium
Serviciul Român de Informaţii se confruntă, în prezent, cu acuzaţii fără precedent. Jurnalistul Traian Horia susţine că SRI îşi concentrează atenţia pe supravegherea românilor decât pe grupurile care ar putea sprijini terorişti pe teritoriul României. "Directorul SRI, Eduard Hellvig trebuie să-şi dea demisia", conchide jurnalistul într-un articol postat pe cristoiublog.ro.
"Între 2010-2016, Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) a transmis Serviciului Român de Informații (SRI) un număr de 53 de sesizări privind finanțarea terorismului de pe teritoriul României. Oficiul este membru al Grupului Egmont și, pe procedură, își transmite sesizările însoțite de dovezi. Șocant, ONPCSB confirmă că SRI nu a reținut niciunul dintre zecile de cazuri prezentate. Prin tăcerea sa, SRI face practic din România un suspect paradis și exportator de finanțări pe terorism internațional – în particular, pe jihadismul global. Tehnic vorbind, incapacitatea SRI de a oferi rezultate în cazul numeroaselor semnale transmise de Oficiu se datorează faptului că Serviciul nu a avut sau nu are informații despre expeditorul sau destinatarul sumelor transmise și considerate de ONPCSB ca „suspecte”.
În același timp, potrivit dezvăluirilor din presă, SRI apare ca fiind „concentrat” mai degrabă pe supravegherea populației României decât pe posibilele surse de finanțare (oameni de afaceri, rezidenți permanenți, solicitanți de azil etc) susceptibile de a sprijini, de pe teritoriul României, grupuri teroriste. În iulie 2017, Roger Stone, consilier al președintelui nord-american Donald Trump, declara: „Am studiat ce se întâmplă în această regiune (România- n.n.) și cred că aici, serviciile secrete au scăpat de sub control”. Afirmația, sosită dinspre un om bine informat, a fost ca un capac pentru oala sub presiune numită „dilema ONPCSB-SRI”: într-o Europă asediată de terorism islamic și de migrație ilegală, un Oficiu specializat al Statului găsește o finanțare care seamănă perfect cu una a terorismului, iar un Serviciu Secret lasă finanțarea să treacă. Probabil că directorul SRI, Eduard Hellvig, trebuie să își dea demisia.", se arată în articolul postat de Traian Horia pe cristoiublog.ro.
Citeşte şi: ANAT se implică în scandalul Omnia Turism. Soluţie de ultimă oră pentru turiştii prejudiciaţi
Replica SRI nu s-a lăsat îndelung aşteptată. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea a venit cu precizări cu privire la acuzaţiile lansate de jurnalistul Traian Horia.
"În articolul publicat pe cristoiublog.ro se vorbește despre faptul ca Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a trimis către SRI informații despre finanțarea terorismului de pe teritoriul României, iar SRI nu a făcut nimic cu acestea și lasă de înțeles că aceste informări conțineau dovezi! Pentru acest fapt, dar și pentru că SRI nu combate eficient, tot potrivit acestui articol, fenomenul migrației, directorul SRI ar trebui să își dea demisia. Iată câteva elemente pe care, cu tot respectul, autorul articolului ar fi trebuit să le ia în considerare:
1. Dovedirea infracțiunii de finanțare a terorismului
Finanțarea terorismului este o infracțiune pe cât de gravă, pe atât de complexă din punct de vedere al investigării acesteia, iar investigarea se realizează exclusiv de către organele abilitate prin lege!
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălarii Banilor (ONPCSB) a trimis, într-adevăr, în perioada menționată în articol, 53 de sesizări/informări către SRI. În articolul respectiv se menționează că ONPCSB își transmite sesizările însoțite de dovezi. Această afirmație este falsă. ONPCSB nu atașează dovezi, ci prezintă o serie de tranzacții financiare derulate de unele persoane, pe baza unor itemi predefiniți (statul de proveniență, cuantumul sumelor și destinațiile sumelor etc), fără a indica în mod clar că tranzacțiile au legătură cu persoane sau entități conexate terorismului.
Fiind vorba de presupuse infracțiuni, nu SRI trebuie să aibă capacitatea de a demonstra fapta penală. SRI desfășoară activități informativ operative și de combatere a fluxurilor de finanțare și pune la dispoziția procurorilor toate datele și informațiile obținute.
O suspiciune cu privire la transferul de fonduri către zone de conflict nu generează imperativ faptul că se finanțează terorismul. La nivel european și atlantic este dificil de demonstrat destinația finală a fondurilor, care să genereze dovezi palpabile de finanțare a terorismului.
2. Aproape toate sesizările au fost clasate din lipsă de probe
Mai mult, DIICOT a clasat marea majoritate a acestor sesizări de la ONPCSB din lipsa probelor, nefiind evidențiate fapte penale de finanțare a terorismului. Niciuna din informările ONPCSB nu a stat la baza unei sesizări către organele de urmărire penală (OUP) pentru deschiderea unui dosar de urmările penală pe terorism.
Citeşte şi: Decizii de ULTIMĂ ORĂ după vizita premierului în Valea Jiului. Ce a hotărât Mihai Tudose
Pentru o corectă înțelegere, aș vrea să menționez că un transfer bancar dintr-un cont din România către un cont din Siria, Liban, Afganistan etc. nu este o dovadă a finanțării terorimsului, ci o suspiciune ce trebuie dovedită.
Toate sesizările ONPSCB sunt trimise în dublă cheie, atât către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), cât și către SRI. Ce face SRI? Dacă Serviciul, pe competențele sale legale, are date suplimentare legate de aspecte relevante pe profil antitero, propune adoptarea, în funcție de caz, a unor măsuri administrative sau sesizarea OUP.
SRI este obligat să pună aceste date la dispoziția parchetului.
Concret, în anul 2017, la propunerea SRI au fost adoptate măsuri administrative asupra a doi cetățeni străini, proveniți de pe spații cu problematică teroristă activă, implicați în activități conexe fenomenului terorist (dar nu finanțare a terorismului). În cadrul investigațiilor derulate de SRI asupra celor două persoane, instituția noastră a efectuat verificări suplimentare inclusiv prin transmiterea de solicitări punctuale către ONPCSB, potrivit competențelor.
3. Obligația legală a SRI în prevenirea și contracararea finanțării terorismului
Atribuțiile Serviciului în domeniul prevenirii terorismului sunt cele prevăzute de art. 7 din Legea 535 din 2002, respectiv desfășuarea de activități informativ / operative de prevenire. ONPSCB este parte a Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT). De asemenea, SRI, în calitate de coordonator tehnic al SNPCT, poate asigura, în mod operativ, schimbul de date și informații între autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT.
SNPCT este un sistem național foarte bine articulat, care asigură o bună cooperare între toate instituțiile componente.
Pe lângă cele 53 de informări adresate de ONPCSB către SRI și, în paralel, către PICCJ, în perioada 2010 / 2017, SRI / DGPCT a transmis 181 solicitări către ONPCSB și a recepționat 126 de răspunsuri.
În măsura în care, după verificările efectuate la nivelul SRI, sesizarea ONPCSB se confirmă, SRI informează Parchetul competent.
4. SRI nu are atribuții legale în limitarea cererilor de azil
Am sesizat că în articolul respectiv SRI este acuzat că nu are o strategie de combatere a fenomenului migrației. Vreau să precizez încă o dată că SRI are competențe strict pe segmentul informativ, din perspectiva afectării securității naționale și cooperează cu toate autoritățile competente pe acest palier.
În situația în care SRI deține date cu privire la riscuri teroriste asociate persoanelor care solicită o formă de protecție statului român, instituția noastră are obligația să informeze autoritățile competente. Instituția abilitată să proceseze cererile de azil este MAI / IGI.
SRI are o strategie de prevenire și combatere a criminalității organizate transfrontaliere. Migrația ilegală este una din direcțiile de acțiune conexe acestei strategii. SRI nu poate acționa decât în limitele competențelor și atribuțiilor legale stabilite prin Legea 14 din 1992 și prin alte legi speciale.
5. Concluzie
În loc de concluzie, consider că pentru o mai bună documentare a unui articol de presă, SRI stă la dispoziția mass-media cu toate datele și informațiile publice ori de câte ori acestea sunt solicitate. Poate dacă Serviciul primea o solicitare în sensul celor scrise, opinia publică ar fi fost informată corect despre problematica finanțării terorismulu și fenomenul migrației.", scrie Ovidiu Marincea pe Facebook.
Citeşte şi: Captură RECORD a poliţiei: şase MILIOANE de ţigări de contrabandă. Prejudiciu FABULOS - VIDEO .
