Premium
Armenia trebuie să elibereze toate cele 8 sate azere rămase sub ocupația sa, a transmis serviciul viceprim-ministrului Guvernului Azerbaidjanului, Shahin Mustafayev, comentând acuzațiile din Armenia cu privire la ocuparea teritoriului a 31 de sate din această țară de către partea azeră, relatează agenția de presă TURAN.
Cele opt sate au fost ocupate de Armenia la începutul anilor 1990. Nu este însă clar, în schimbul de declarații dintre cele două părți, de câte sate este vorba mai exact.
În acest sens, partea azeră consideră că este necesar să se remarce că „înainte de a se efectua delimitarea frontierei de stat, este complet nefondat să se declare că terenurile aparținând a 31 de sate ale Armeniei sunt „ocupate”. „În ceea ce privește cele 4 sate azere (Baganis Ayrim, Ashagi Askipara, Kheyrimly și Gyzylgadzhily) ocupate de Armenia, apartenența lor la Azerbaidjan este incontestabilă și sunt supuse eliberării imediate”, se arată în declarație.
Biroul lui Mustafayev a mai remarcat că, în cadrul activităților comisiilor, se lucrează la formarea cadrului de reglementare necesar pentru realizarea lucrărilor de delimitare.
Comisiile pentru delimitarea frontierei de stat stabilite în Azerbaidjan și Armenia au ținut până acum șapte ședințe.
Relații tensionate
Revendicările apar în condițiile în care televiziunea de stat din Azerbaidjan a difuzat marţi imagini cu operaţiunea de demolare a fostului parlament separatist armean din Karabah, transmite Reuters, arată Agerpres. Imaginile cu excavatoarele în acţiune au subliniat demonstrativ reluarea controlului fostei enclave armene, apreciază agenţia.
După ce forţele azere au recucerit anul trecut teritoriul respectiv printr-o operaţiune rapidă, din Karabah s-au refugiat circa 100.000 de etnici armeni.
Regiunea respectivă a fost independentă de facto faţă de Azerbaidjan după războiul de la sfârşitul deceniului 1980 şi din primii ani după 1990, perioada în care s-a destrămat fosta Uniune Sovietică.
Presa de stat de la Baku a afirmat că clădirea parlamentului din Karabah a fost demolată, la fel ca edificiul alăturat unde se afla sediul asociaţiei veteranilor de război armeni, deoarece construcţia fusese ilegală.
Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, însă guvernul azer nu a recunoscut, dimpotrivă - a insistat că armenii care doresc să rămână în Karabah sunt bineveniţi. Unii refugiaţi au afirmat că nu se simţeau în siguranţă în Azerbaidjan; armenii susţin că azerii le distrug moştenirea culturală în teritoriile controlate de autorităţile de la Baku.
În noiembrie anul trecut, preşedintele azer Ilham Aliev a ordonat o paradă militară în capitala regiunii, în piaţa centrală unde se afla parlamentul local, şi a fost filmat călcând pe steagul separatiştilor armeni.
