DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Se încheie 'odiseea' din România a firmei care făcea numirile în conducerea companiilor de stat

negocieri 2

Național:

Iata ca se apropie de sfarsit „odiseea” din Romania a germanului Johannes Burghold, directorul firmei de apartament din Voluntari, Transeach International, in pixul caruia ajunsesera sa stea toate numirile managerilor si membrilor consiliilor de administratie ale celor mai profitabile companii de stat din tara noastra.
Si asta cu toate ca, dupa cum a demonstrat-o seria de dezvaluiri din „National”, Burghold ii intervieva pe concurenti in romana, fara ca habar sa aiba insa de limba noastra! Si uite ca, totusi, dupa ce guvernul tehnocrat a fortat implementarea cu orice pret a paguboasei OUG 109 privind conducerea corporatista a companiilor de stat, Sorin Grindeanu tocmai ce este pe cale sa ia taurul de coarne si sa dea o noua ordonanta de urgenta, care sa anuleze multe din prevederile celei dintii. Culmea este insa ca, in ceea ce priveste domeniul bancar cel putin, „impulsul” a venit tocmai de la Fondul Monedar International.
Salvarea CEC!
Iar dupa ce au constatat ca prevederile OUG  109 sunt exact pe dos cu cele din legea bancara, expertii FMI au recomandat Guvernului Romaniei sa renute la numirea unei conducere corporatiste la CEC Bank sau Eximbank.
Asta desi, in privinta CEC Bank cel putin, se intrase pe ultima suta de metri a procedurilor, firma germanului Johannes Burghold, cunoscut si drept „sageata” influentei familii de bancheri Rothschild, predase lista scurta din care sa fie alesi cei noua membri ai Consiliului de Administratie ai uneia dintre cele mai profitabile companii romanesti de stat. Si uite ca este bun  si FMI-ul asta la ceva, daca a reusit sa-l convinga pe Sorin Grindeanu sa adopte o pozitie asemanatoare celei pentru care premierul Viktor Orban „defileaza” in sondajele electorale din Ungaria. Asa ca „preluarea” mascata a CEC Bank nu se va mai face, la fel cum, dupa cum sustin sursele noastre, cel putin in acest an nu se va opera nici listarea la bursa a Hidroelectrica SA, in ciuda insistentelor venite de afara…

Ziarul Financiar:

Cum UE este un mariaj din interes, Marea Britanie nu va fi lăsată să plece fără să lase ceva în schimbul libertăţii. Negocierile vor fi cu atât mai dificile cu cât Brexitul va afecta fiecare domeniu de politică al blocului comunitar, iar cele 27 de state rămase în Uniune, pe lângă priorităţile comune au interese individuale de apărat în acest divorţ.
Pentru Austria, priorităţile sunt drepturile cetăţenilor şi bugetul UE, scrie Politico, care a discutat cu oficiali din fiecare ţară din UE familiarizaţi cu pregătirile guvernelor lor pentru Brexit. Austria va prelua prin rotaţie preşedinţia Consiliului UE în a doua jumătate a anului viitor. Negocierile pentru Brexit, posibile de ieri în urma unei cereri făcute de guvernul britanic, ar trebui să se încheie cu un acord până în octombrie 2018. Aceasta înseamnă că Austria va avea un rol central în discuţii. Protejarea drepturilor celor 25.000 de cetăţeni care trăiesc în Marea Britanie va fi prioritară. O altă prioritate va fi să se asigure că statele rămase în UE şi care contribuie la bugetul Uniunii nu va trebui să acopere golul de miliarde de euro lăsat de ieşirea Marii Britanii. De asemenea, Austria vrea să reformeze modul în care funcţionează CE prin înjumătăţirea la 14 a numărului de comisari. În acest fel, UE ar funcţiona mai lin.
Dacă Marea Britanie şi UE nu încheie un acord de Brexit în timpul mandatului Austriei, România va avea probabil o misiune şi mai grea. România va prelua preşedinţia Consiliului în perioada ianuarie-iunie 2019, în plină campanie pentru alegerile europarlamentare din acel an. Tot atunci se va negocia bugetul UE pentru 2020. Poate că va avea loc şi un referendum pentru in­dependenţă în Scoţia. Brexitul complică discuţiile. Pentru România, priorităţile în divorţul de Marea Britanie sunt protejarea drepturilor cetăţenilor europeni, finanţarea UE şi păstrarea unor legături bune cu Marea Britanie. Strategia de negociere a României este centrată pe asigurările că nu va exista discriminare între cetăţenii UE în timpul divorţului.
Acesta ar fi principiul de bază pe care România l-ar vrea aplicat atât în timpul acordului de ieşire cât şi oricărei relaţii viitoare.
Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după irlandezi (322.000) şi polonezi (916.000), cei mai mulţi imigranţi români muncind în domenii precum producţie, retail şi sănătate, potrivit Bloomberg.

RFI:

Fostul premier  Manuel Valls anunţă că îl va vota pentru centristul Emmanuel Macron în primul tur al alegerilor. Intoarce astfel spatele formaţiunii sale politice şi propriului candidat - Benoît Hamon.
'Nu accept marginalizarea stângii spune Valls' denunţând eşecul strategiei lui Benoît Hamon: ‘ nu vreau să risc pentru republică şi nu putem ezita în faţa pericolului pe care îl reprezintă Frontul Naţional'.
Decizia sa a atras reacţii negative în tabăra Benoît Hamon şi în Partidul Socialist. A reacţionat chiar şi dreapta. François Fillon a declarat că apropierea lui Manuel Valls de Emmanuel Macron arată că reprezentantul formaţiunii En marche! este François Hollande : ‘toată echipa Hollande se regăseşte în jurul lui Macron’.
Benoît Hamon a denunţat un ‘joc morbid’ şi a cerut forţelor de stânga să se adune în jurul său pentru o campanie şi o candidatură comună. Manuel Valls a concluzionat : 'E adevărat că Partidul Socialist nu va mai fi după alegeri la fel ca în momentul în care a intrat în alegeri'.
In acest climat de război civil, la 25 de zile de la primul tur, primul secretar al socialiştilor Jean-Christophe Cambadélis a lansat un appel la calm, cu slabe şanse să fie auzit. In acest moment sondajele prezic un face-à-face între Emmanuel Macron şi candidata de extremă dreapta Marine Le Pen pentru al doilea tur al alegerilor generale, pe 7 mai. Fost ministru al Economiei între 2014 şi 2016, Emmanuel Macron a reuşit să atragă susţinători de stânga dar şi de dreapta.

Adevarul:

Deşi a înregistrat o scădere a numărului de victime prin accidente rutiere mortale, România se menţine cap de afiş la nivel european, cu 97 de decese la milionul de locuitori, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
România a rămas şi anul trecut ţara cu cel mai mare număr de decese rutiere, cu 97 de morţi la milionul de locuitori, în condiţiile în care Marea Britanie înregistrează doar 27 de astfel de decese la un milion de oameni. Asta arată cele mai recente statistici publicate de Comisia Europeană, potrivit cărora numărul morţilor de pe şosele a crescut în 2016 faţă de anul 2015, când existau 95 de victime la milionul de locuitori. Cele mai multe astfel de tragedii se produc din cauza infrastructurii deficitare de la noi. Dar de câţiva ani mai există un motiv care duce la accidente soldate cu morţi: agresivitatea şi neatenţia şoferilor români. „Pe lângă persoanele ucise în accidentele rutiere, sunt multe altele care suferă răni serioase şi care ajung să fie afectate pe viaţă. Mai exact, cele mai multe dintre victimele care rămân în viaţă au nevoie de spitalizare continuă şi de recuperare pe termen lung, ceea ce presupune eforturi majore pentru sistemele de sănătate şi cele de asistenţă socială”, arată psihologul Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei PsihoTrafiQ.
„Din punct de vedere al vârstei, am observat o frecvenţă mai mare la tineri, atunci când vine vorba de agresivitate la volan. Aceştia îşi gestionează mai greu comportamentul agresiv din cauza lipsei de experienţă rutieră şi a indicelui de maturitate rutieră scazut, şi au tendinţa de a răspunde agresiv în trafic. În acest întreg proces, practica a demonstrat ca nu doar educaţia, cât mai ales propria raportare la maşina pe care o conduce poate genera un comportament agresiv. Acest lucru poate crea cogniţii disfuncţionale în raportarea şoferilor la trafic, deoarece simplul considerent că au o maşină puternică, masivă, le dă un sentiment de siguranţă şi nu iau în calcul siguranţa celorlalţi participanţi la trafic”, a explicat şi doctorul în psihologie Mihaela Rus.
Drumurile din mediul rural, cel mai mare pericol
În topul european, România este surclasată doar de Bulgaria, unde anul trecut au murit 99 de persoane în urma accidentelor rutiere, la fiecare milion de locuitori. „nu cifrele contează cel mai mult, ci vieţile pierdute şi familiile îndurerate. Chiar astăzi, pe drumurile din UE îşi vor pierde viaţa 70 de persoane şi de cinci ori mai multe persoane vor suferi accidente grave”, spune şi Violeta Bulc, comisar european pentru transport.
Potrivit cifrelor publicate de Comisia Europeană, discrepanţele între statele europene privind infrastructura şi siguranţa rutieră sunt majore, media europeană fiind de 50 de morţi la milionul de locuitori. Totuşi, potrivit experţilor, diferenţele dintre statele membre se reduc de la an la an. Olanda, Spania, Danemarca, Germania şi Irlanda se numără şi ele, alături de Marea Britanie şi Suedia, printre statele care au adoptat politici publice şi au investit în campanii de siguranţă ale participanţilor la trafic.
Însă persoanele care trăiesc în mediul rural sunt cele mai expuse la accidentele rutiere, tendinţă valabilă în întreg blocul european.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.