Interdicția de comercializare a produselor lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate în același loc cu laptele și produsele lactate care nu conțin grăsimi hidrogenate sau înființarea Registrului Laptelui se numără printre prevederile proiectului Legii Laptelui, aflat în dezbatere publică, conform Mediafax.
Proiectul reglemetează sectorul laptelui și al produselor lactate, a preparatelor pe bază de lapte și a celor ce au ca materie primă produse obținute din lapte și creează cadrul juridic în ceea ce privește, prezentarea produselor și comercializarea acestora.
Legea spune ce informații obligatorii trebuie inscripționate pe eticheta laptelui de consum și a produselor lactate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011.
De asemenea, se înființează Registrului Laptelui în cadrul direcției tehnice de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale., în care operatorii economici trebuie să se înscrie pentru a putea desfășura activităţi în domeniul procesării laptelui crud și producției laptelui de consum și a produselor lactate, destinate comercializării. Înscrierea în Registrul Laptelui se face cu 60 zile lucrătoare înaintea începerii comercializării laptelui de consum sau a produselor lactate.
ULTIMA ORĂ - Prima reacție a Olguței Vasilescu după operație
Expunerea de motive arată că în urma actiunilor de control efectuate de instituțiile competente pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare a laptelui de consum și a produselor lactate, s-a constatat ca prezentau parametrii fizico-chimici neconformi, continutul de grasime, de proteina sau de umiditate fiind diferit de cel impus prin actele normative sau declarat de producatori prin etichetare. Se constata astfel ca un procent important din produsele lactate verificate nu respecta standardele de calitate impuse prin lege sau asumate de producatori, utilizarea denumirilor de produse lactate pentru produse inlocuitoare de produse lactate, inducand in eroare consumatorii cu privire la natura produsului.
Produsele obtinute din lapte si/sau cazeina si grasimi vegetale/animale sunt prezentate sub denumiri de branzeturi comercializate sub denumiri improprii, denumiri comerciale care creează ideea ca sunt produse lactate, desi acestea sunt grasimi vegetale. Denumirile utilizate în prezent scot in evidenta anumite ingrediente care prin proportia lor in compozitie nu dau specificitate produsului și creează confuzie pentru consumatori.
Reacția președintelui Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) după publicarea de către Ministerul Agriculturii a actului normativ “Legea laptelui și a produselor lactate”, menit să reglementeze piața laptelui din România! Dorin Cojocaru arată că inițiativa legislativă nu are nicio utilitate pentru consumatorul român și chiar contravine Regulamentelor europene în vigoare. Mai mult, legea gândită de MADR pune frână producătorilor români și nu se aplică importurilor.
Mircea Diaconu, mărturisire BOMBĂ despre plecarea din PNL: Am fost jignit și umilit
Asociația Patronală din Industria Laptelui APRIL spune că legea nu era necesară, pentru că există 34 de regulamente, legi, hotărâri de guvern, ordin de ministru, care reglementează producerea și comercializarea produselor lactate. „De ce mai era nevoie de încă o lege? Să nu uităm că numai anul trecut s-a dat Legea 192 care face referire la etichetarea și comercializarea laptelui. Pentru ce trebuia să mai apară încă o inițiativă legislativă?”, spune Dorin Cojocaru, președintele APRIL, citat de portalul Agrointeligența.
Dorin Cojocaru crede că această lege se vrea o lege populistă, lipsită însă de utilitate pentru consumator și care, de fapt, ascunde înființarea unei noi entități de stat – Registrul Laptelui: “Este o lege inutilă și are scopul de a ascunde înființarea unei noi entități, ca și Casa de Comerț Unirea, ca și Direcția de Marketing și Comerț”, a declarat Dorin Cojocaru.
Potrivit președintelui APRIL, noua lege nu va afecta importurile și comerțul intracomunitar, iar un alt minus al actului normativ este reprezentat de faptul că nu se află în concordanță cu ceea ce se întâmplă în realitate în industria laptelui.
De asemenea, pentru că ministerul Agiculturii nu a apelat la specialiști, în actul normatic apar erori legate de definirea produselor lactate.
Comentează