Un nou pol economic începe să prindă contur între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră, iar România ocupă o poziție strategică în acest proiect. Cele 13 state ale Inițiativei celor Trei Mări formează o piață de 121 de milioane de oameni care, analizată ca o singură economie, s-ar situa pe locul al șaptelea la nivel mondial. Miza imediată este acoperirea unui necesar de investiții estimat la 650 de miliarde de euro în transport, energie și infrastructură digitală.
Inițiativa face acum pasul de la cooperarea politică la integrarea mediului de afaceri. La Varșovia a fost inaugurat sediul Consiliului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, un nou hub care trebuie să aducă la aceeași masă companii, investitori, instituții financiare, centre de cercetare și decidenți politici.
Un hub pentru marile investiții dintre cele trei mări
Three Seas Business Council (TSBC) a fost creat pentru a transforma proiectele discutate până acum la nivelul guvernelor în investiții concrete și legături economice funcționale.
Noul organism va urmări dezvoltarea proiectelor comune, atragerea capitalului privat și conectarea companiilor interesate de piața Europei Centrale și de Est.
„TSBC este o platformă de afaceri independentă, care creează un hub de investiții și afaceri pentru dezvoltarea proiectelor și a legăturilor economice din regiunea celor Trei Mări”, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka, unul dintre fondatorii organizației, pentru Euronews, potrivit Rador Radio România.
Organizația a fost fondată de Beata Daszyńska-Muzyczka și Paweł Nierada, foști lideri ai Bank Gospodarstwa Krajowego, banca de dezvoltare deținută de statul polonez.
România, într-o piață de 121 de milioane de oameni
Inițiativa celor Trei Mări reunește România, Polonia, Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Împreună, cele 13 state formează o piață de aproximativ 121 de milioane de locuitori. Potrivit promotorilor Inițiativei, economiile regiunii cresc, în medie, de două ori mai repede decât cele din Europa de Vest și oferă randamente atractive investitorilor.
Dacă produsul intern brut cumulat al celor 13 țări ar fi raportat ca aparținând unei singure economii, blocul s-ar situa pe locul al șaptelea în clasamentul mondial.
Toate statele participante fac parte din piața unică europeană, ceea ce permite circulația capitalului, mărfurilor și serviciilor și transformă regiunea într-o posibilă alternativă pentru investitorii care caută noi zone de creștere în interiorul Uniunii Europene.
Miza de 650 de miliarde de euro
Avantajul economic al regiunii este însoțit însă de un decalaj major de infrastructură. Estimările prezentate de promotorii proiectului indică un necesar de investiții de aproximativ 650 de miliarde de euro.
Suma nu reprezintă bani deja alocați sau un fond care urmează să fie împărțit între cele 13 state. Ea arată dimensiunea investițiilor necesare pentru modernizarea infrastructurii energetice, digitale, rutiere, feroviare și logistice.
Una dintre problemele istorice ale Europei Centrale și de Est este dezvoltarea insuficientă a legăturilor pe direcția nord–sud. Infrastructura regiunii a fost construită preponderent pe axa est–vest, în timp ce conexiunile dintre Baltică, Adriatică și Marea Neagră au rămas în urmă.
Noul hub de la Varșovia își propune să transforme tocmai acest deficit într-o oportunitate pentru investitori.
Poziția strategică a României și miza Portului Constanța
Pentru România, Inițiativa celor Trei Mări are o miză care depășește apartenența la o piață regională. Țara noastră reprezintă ieșirea blocului economic la Marea Neagră și unul dintre capetele viitoarelor coridoare de transport dintre nordul și sudul Europei.
Unul dintre proiectele emblematice este Rail2Sea, linia feroviară cu utilizare civilă și militară care ar trebui să lege portul polonez Gdańsk de Portul Constanța. Proiectul traversează Polonia, Slovacia, Ungaria și România și urmărește reducerea timpilor de transport între Baltică și Marea Neagră.
Un al doilea proiect major este Via Carpathia, coridorul rutier care trebuie să lege nordul Europei de zona Mării Negre și de sud-estul continentului.
Dezvoltarea acestor trasee ar putea consolida rolul Portului Constanța în transportul de mărfuri, energie și echipamente și ar putea atrage investiții în logistică, infrastructură feroviară, autostrăzi și capacități industriale.
Investitorii au început deja să testeze regiunea
Inițiativa celor Trei Mări dispune deja de un fond destinat proiectelor de infrastructură. Potrivit promotorilor, Fondul celor Trei Mări ar fi generat randamente ale capitalului cuprinse între 14% și 17%.
Aceste rezultate sunt prezentate drept dovadă că regiunea poate atrage capital privat, cu condiția ca proiectele să fie suficient de bine pregătite și să beneficieze de stabilitate politică și legislativă.
Noul Consiliu de Afaceri trebuie să extindă această rețea și să faciliteze legătura dintre autoritățile care propun proiectele și investitorii capabili să le finanțeze.
Statele Unite, Germania și Japonia susțin proiectul
Inițiativa celor Trei Mări a fost lansată în 2015 de președinții de atunci ai Poloniei și Croației, Andrzej Duda și Kolinda Grabar-Kitarović. Primul summit a avut loc un an mai târziu, la Dubrovnik.
Proiectul a primit un sprijin important din partea Statelor Unite în timpul primului mandat al lui Donald Trump. Washingtonul a privit Inițiativa drept o modalitate de consolidare a infrastructurii energetice și de transport din Europa Centrală și de Est, dar și de reducere a dependențelor strategice ale regiunii.
Alături de cele 13 state membre participă zece parteneri strategici, între care Statele Unite, Germania, Turcia și Japonia, precum și Comisia Europeană.
La inaugurarea hubului de la Varșovia au participat reprezentanți ai ambasadelor SUA și Japoniei, oficiali polonezi, investitori și membri ai unor centre de analiză. A fost prezent și fostul președinte polonez Andrzej Duda, unul dintre principalii promotori ai Inițiativei.
Prin noul Consiliu de Afaceri, proiectul încearcă să treacă de la declarațiile politice la contracte, investiții și infrastructură. Pentru România, rezultatul va depinde de capacitatea de a transforma poziția strategică la Marea Neagră în proiecte eligibile și atractive pentru capitalul care va fi mobilizat în regiune.
