Premium
Două surori ale lui Tutankamon, nu una singură, au urcat împreună pe tronul Egiptului după moartea tatălui lor Akhenaton, potrivit concluziilor inedite ale unui studiu desfăşurat de o expertă canadiană în egiptologie, potrivit AFP, potrivit agerpres.ro.
Specialiştii ştiau de aproape 50 de ani că în secolul al 14-lea înainte de Hristos, o regină-faraon îl precedase la tron pe Tutankamon, notează Valérie Angenot, egiptolog şi istoric la Universitatea Québec din Montréal (UQAM).
Unii credeau că este vorba de Nefertiti, soţia lui Akhenaton, "autoproclamată" regină după moartea soţului său. Alţii sunt de părere că era vorba de prinţesa Meritaton, cea mai mare dintre cele şase fiice ale lui Akhenaton.
"Până în prezent, recurgerea la documentele iconografice se făcea mai degrabă intuitiv", a explicat Valérie Angenot.
Citește și: Administrația Prezidențială a anunțat întrebările la care vor răspunde românii la Referendumul pe Justiție
Experta canadiană s-a bazat pe semiotică (studierea semnelor) care a relevat că două fiice ale lui Akhenaton au preluat puterea după moartea tatălui, în condiţiile în care fratele lor Tutankamon, în vârstă de 4 sau 5 ani, era prea tânăr ca să urce pe tron.
Akhenaton, care se căsătorise cu fiica sa mai mare Meritaton pentru a o pregăti să domnească, ar fi asociat-o domniei şi pe o alta dintre fiicele sale, Neferneferouaton Tasherit.
Ele ar fi urcat pe tron împreună, sub numele comun de Ankhkheperure, potrivit expertei canadiene.
Studierea a sute de artefacte ale tezaurului lui Tutankamon, descoperit în 1922 de arheologul britanic Howard Carter, a dezvăluit că regele copil uzurpase o bună parte dintre obiectele funerare ale acestei regine-faraon, Neferneferouaton Ankhkheperure.
Experta a analizat şi o stelă expusă la Muzeul de Egiptologie din Berlin, reprezentând două personaje aşezate pe tron, una mângâind bărbia celeilalte. "Mi-am dat seama că acest gest de mângâiere este caracteristic doar prinţeselor, cu o incidenţă de 100%", a subliniat Valérie Angenot.
