Muzeul Luvru din Paris a început un audit de securitate în urmă cu un deceniu, însă actualizările ce i-au fost recomandate nu vor putea fi finalizate până în 2032, a anunţat principala instituţie de audit a statului francez, Curtea de Conturi, într-un raport publicat joi şi care a fost întocmit înainte de spectaculosul jaf comis săptămâna trecută, informează Reuters.
Credibilitatea Muzeului Luvru de a proteja numeroasele sale opere de artă a fost afectată de acel furt comis în plină zi, în timpul căruia patru hoţi au reuşit să fugă având asupra lor bijuterii în valoare de 102 milioane de dolari, declanşând dezbateri ample despre deficienţele celui mai vizitat muzeu din lume. Oficialii francezi au recunoscut că securitatea nu a fost la înălţimea aşteptărilor, potrivit Agerpres.
Deşi anchetatorii au pus sub acuzare patru suspecţi pentru implicarea lor în acest jaf, bijuteriile nu au fost încă recuperate.
Extrase din raportul publicat joi de principala instituţie de audit din Franţa, Curtea de Conturi, au fost deja divulgate în mass-media la câteva zile după comiterea jafului.
Doar 39% dintre sălile muzeului parizian aveau camere de supraveghere video până în 2024, precizează raportul, iar un audit de securitate început în 2015, care a constatat că muzeul nu era suficient monitorizat sau pregătit pentru o situaţie de criză, a dus doar la o licitaţie pentru lucrări de securitate la sfârşitul anului trecut.
"Va fi nevoie de câţiva ani pentru finalizarea proiectului, care, potrivit reprezentanţilor muzeului, nu se preconizează că va fi terminat înainte de 2032", se arată în raport.
De asemenea, raportul a evidenţiat cheltuielile excesive pentru achiziţionarea de opere de artă şi proiectele de relansare post-pandemie, precum şi veniturile pierdute din cauza ineficienţei şi a fraudelor vizând vânzarea de bilete, ca factori ce au contribuit la incapacitatea muzeului parizian de a-şi remedia problema infrastructurii sale învechite.
Chiar şi iniţiativele de dezvoltare anunţate în acest an nu au avut la bază studii de fezabilitate, fie ele tehnice sau financiare, şi nu au luat în considerare necesarul de personal, se arată în raport.
Raportul a furnizat 10 recomandări, printre acestea numărându-se reducerea numărului de achiziţii efectuate de muzeu, creşterea preţului biletelor şi renovarea infrastructurii digitale şi a sistemului de guvernanţă.
În contextul unei "subinvestiţii cronice în sisteme informatice", auditorul a afirmat că "muzeul trebuie să îşi consolideze funcţia de control intern, care rămâne subdezvoltată pentru o instituţie de dimensiunea Luvrului".
Furtul nu a făcut decât să întărească unele dintre consideraţiile formulate în raport, a declarat joi în faţa reprezentanţilor presei coordonatorul comisiei de audit, Pierre Moscovici, care a calificat jaful drept "un semnal asurzitor de alarmă".
După jaf, oficialii francezi au declarat că Muzeul Luvru va introduce măsuri de securitate suplimentare, inclusiv dispozitive anti-intruziune şi bariere anti-intruziune pentru vehiculele care se deplasează pe drumurile publice din apropiere, înainte de încheierea acestui an.
În ianuarie, pe fondul plângerilor tot mai numeroase privind dezordinea din Muzeul Luvru, Franţa a lansat un proiect ambiţios de dezvoltare care include un nou spaţiu dedicat tabloului "Mona Lisa", pictat de Leonardo da Vinci, cea mai faimoasă pictură din lume, precum şi noi măsuri de securitate pentru protejarea vizitatorilor şi a exponatelor sale preţioase.
În observaţiile scrise publicate de instituţia de audit, ministrul francez al Culturii, Rachida Dati, a declarat că este de acord cu caracterul urgent al lucrărilor tehnice şi a reiterat apelurile sale pentru măsuri corective rapide.
Directoarea Muzeului Luvru, Laurence des Cars, a declarat în acelaşi document că susţine majoritatea recomandărilor, dar a insistat că planul de transformare pe termen lung al muzeului parizian este esenţial pentru a aborda provocările structurale ale acestuia.
Comentează