Senatoarea Nicoleta Pauliuc (PNL) a susţinut un discurs în panelul despre starea războiului din Ucraina în cadrul Bucharest Security Conference (BSC 2022), eveniment organizat de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) cu sprijinul NATO. În cadrul alocuţiunii sale, preşedinta Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României a insistat asupra importanţei definirii corecte, din perspectiva dreptului internaţional, a invaziei ruseşti în Ucrain ca un război de agresiune în contextul în care ruşii insistă să folosească sintagma „operaţiune specială”.
În accepţiunea lui Pauliuc, trebuie identificate foarte bine intenţiile Federaţiei Ruse atunci când au pornit acest conflict armat care este absurd având în vedere că nimic bun nu poate ieşi pentru vreuna din taberele implicate.
“Înainte de începutul războiului, ruşii nu au avut parte de un intelligence bun. Ei au crezut că „operaţiunea specială” va dura trei zile, că regimul Zelenski va capitula imediat, că ucrainenii obişnuiţi îi vor primi cu braţele deschise şi că Occidentul nu se va solidariza cu Ucraina. Este evident faptul că, abia în perioada mai – iunie 2022, ruşii s-au repliat pe poziţiile unui conflict de uzură. De altfel, faptul că nu au atacat iniţial infrastructrura civilă ne arată că, de fapt, obiectivul lor nu era în mod necesar anexarea formală a Ucrainei în cadrul unui proiect mai larg de tip Novorossyia (pentru care nu sunt pregătiţi nici economic, nici administrativ, nici politic), ci impunerea unui Guvern marionetă de tip Ianukovici la Kiev”, a declarat la BSC 2022 şefa Comisiei de Apărare din Senat.
De asemenea, senatoarea liberală insistă că Federaţia Rusă nu este extrem de potentă din punct de vedere economic. Aşa cum există o dependenţă a UE de resursele fosile (îndeosebi gaze naturale şi petrol din Rusia), la fel şi economia lor este dependentă de relaţiile economice cu ţările europene. „Nu că mor de dragul Uniunii Europene ruşii, dar, în mod evident, în mintea lor întunecată, îşi imaginează că ar mai putea să revenim pe poziţia iniţială: business as usual. De aici, cred că şi replierea din ultima perioadă în zona războiului energetic, pe care însă, Federația Rusă nu îl poartă total, ci face un act de balans: se mai strică o turbină, mai măresc preţul, îl mai scad, mai fac înţelegeri punctuale cu ţări ca Ungaria, mai creează un conflict între Serbia şi Kosovo etc. Strategia lor nu este asumarea „războiului”, ci banalizarea răului, aşa cum o numea Hannah Arendt. De aceea, Uniunea Europeană are obligaţia de a acţiona unitar şi mai ales de a ţine cont de ceea ce spun ţările din Estul Europei. În opinia mea, odată cu războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, proiectul imaginat şi expus de unii cu o Europă cu mai multe viteze a murit definit”, a subliniat Nicoleta Pauliuc.
În opinia Preşedintei Comisiei de Apărare, ruşii şi-ar dori transformarea războiului din Ucraina într-un conflict îngheţat, ceea ce ar putea genera dificultăţi pentru ţările vecine.
„Ei speră să aibă opţiunea de a genera un conflict îngheţat, după modelul războiului din Georgia cu regiunile Osetia de Sud şi Abhazia (ceea ce până acum reprezintă tot ceea ce pot obţine ). Dacă nu a reuşit să cucerească Ucraina, obiectivul Kremlinului pare să fie distrugerea efectivă a ţării de la nordul României pentru a o transforma într-o zonă tampon. Se poate impune evaluarea unei dorinţe a Moscovei de a transforma războiul de agresiune din Ucraina într-un conflict îngheţat. Apărut la începutul anilor 1990, conceptul de “conflict înghețat” este folosit pentru a caracteriza rebeliunile separatiste și războaiele înghețate din spațiul post-sovietic. Acestea pot renaște, precum în Nagorno-Karabakh, și pot servi drept vector de influență pentru Moscova, care își menține influența în “curtea” ei.Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, republicile din Donbas și Lugansk,pete negre pe hartă, majoritatea spre granițele de vest și de sud ale Rusiei: aceste entități fără nicio recunoaștere internațională sunt rezultatul rebeliunilor separatiste alimentate de Moscova și a războaielor înghețate ani de zile prin acorduri de încetare a focului, dar care au rămas nerezolvate”, este concluzia senatoarei liberale Nicoleta Pauliuc.
Comentează