Încrederea în economia românească a continuat să se deterioreze în luna martie, pe fondul efectelor generate de războiul din Orientul Mijlociu, iar datele din primul trimestru indică posibilitatea unei noi contracții economice.
Potrivit analizei publicate de Profit.ro, indicatorul de încredere economică (ESI), calculat de Comisia Europeană, a coborât la 92 de puncte în martie, de la 93,8 în februarie, marcând a unsprezecea lună consecutivă sub pragul de 100, nivel care separă creșterea de contracție. Media primului trimestru, de 92,7 puncte, este sub nivelul din trimestrul anterior, semnalând o posibilă scădere a PIB în T1 2026.
Consumatorii strâng cureaua
Contextul internațional a amplificat presiunile. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după atacurile dintre SUA, Israel și Iran, a dus la creșteri abrupte ale prețurilor la petrol și gaze, afectând în lanț toate sectoarele economiei.
Consumatorii devin tot mai pesimiști. Încrederea acestora a scăzut pentru a patra lună consecutiv, apropiindu-se de minimele istorice din criza 2010–2011. Oamenii anticipează o deteriorare a situației financiare și își reduc planurile de cheltuieli majore, pe fondul scăderii veniturilor reale și al inflației ridicate, care se apropie de 10% anual.
Semnale negative vin și din economia reală. Comerțul cu amănuntul este în recul, vânzările fiind în scădere încă din vara trecută, inclusiv ca efect al majorării TVA și accizelor. Industria consemnează al treilea an consecutiv de scădere, iar producția industrială a coborât peste așteptări la începutul anului. Nici sectorul serviciilor sau construcțiilor nu stă mai bine, unde managerii raportează cerere mai slabă și perspective tot mai prudente.
Economia încetinește, piața muncii se răcește
În paralel, piața muncii dă semne de răcire. Indicatorul privind intențiile de angajare a scăzut în martie, iar temerile legate de șomaj au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.
La nivel european, tendința este similară. Indicatorul ESI a scăzut la 96,7 puncte, cel mai redus nivel din ultimele șase luni. Economiștii avertizează că temerile legate de o nouă criză energetică au înlocuit optimismul din lunile precedente, iar efectele conflictului ar putea continua să apese asupra economiei continentului.
În acest context fragil, evoluția din următoarele luni va depinde în mare măsură de dinamica geopolitică și de capacitatea autorităților de a gestiona presiunile interne, de la inflație la deficitul bugetar.
Comentează