Execuția bugetară pe primele două luni din 2026 aduce semnale încurajatoare pentru finanțele publice, în ciuda contextului economic complicat. Analistul financiar Adrian Negrescu susține, într-o analiză publicată pe Facebook, că datele indică o ajustare rapidă a deficitului și o disciplină mai strictă în cheltuirea banilor publici.
Deficitul în scădere: semnale clare de disciplină fiscală
„Am văzut în această dimineață execuția bugetară după primele două luni, iar perspectivele nu arată deloc rău. Dimpotrivă”, a transmis acesta.
Potrivit datelor analizate, deficitul bugetar a ajuns la 14,23 miliarde de lei, echivalentul a 0,70% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, când depășea 30 de miliarde de lei și reprezenta 1,58% din PIB. „Vorbim practic despre o diminuare consistentă de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar într-un timp record de doar 12 luni”, explică Negrescu.
Creșterea veniturilor bugetare a fost unul dintre factorii decisivi. Încasările au urcat cu 15,7%, până la 103,73 miliarde de lei, pe fondul unei colectări mai eficiente, în special în zona TVA. „Taxa pe Valoarea Adăugată a adus încasări nete de 23,75 miliarde de lei, cu peste 20% mai mult decât anul trecut”, a punctat analistul, adăugând că și restituirile către firme au crescut, ceea ce „reprezintă o infuzie vitală de lichiditate în economie”.
Venituri în creștere: TVA și fondurile europene fac diferența
În paralel, eliminarea unor facilități fiscale și taxarea dividendelor au contribuit la creșteri importante ale veniturilor din impozite. De asemenea, fondurile europene au adus un plus consistent la buget, sumele rambursate crescând cu aproape 88% față de anul precedent.
Pe partea de cheltuieli, statul pare să fi apăsat frâna. „Cheltuielile totale au fost de 117,96 miliarde de lei, scăzând în termeni nominali cu 1,6% față de 2025”, notează Negrescu. Reduceri importante au fost înregistrate la salariile bugetarilor, ca urmare a limitării sporurilor și angajărilor, dar și la cheltuielile cu bunuri și servicii.
Cheltuieli sub control, dar provocările rămân
Cu toate acestea, presiunile rămân ridicate, în special în zona socială, unde s-au alocat peste 43 de miliarde de lei pentru pensii și ajutoare. Investițiile au continuat, însă dependența de fondurile europene rămâne majoră.
În ciuda evoluției pozitive, analistul avertizează că riscurile nu au dispărut. „Provocările sunt uriașe – nu este exclus să asistăm la o contracție economică semnificativă generată de efectele noului val de inflație”, a explicat acesta, sugerând că ar putea urma una sau chiar două rectificări bugetare.
În final, cheia rămâne disciplina fiscală. „Un lucru este însă extrem de important – faptul că Guvernul își limitează cheltuielile iar dacă acest trend se va menține, pe fondul încasărilor mai mari ținta de deficit bugetar de 6,2% are toate șansele să fie atinsă”, concluzionează Adrian Negrescu.
Comentează