Comitetul de Experţi al Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare a Consiliului Europei a publicat joi un nou raport în care evaluează modul în care Serbia a implementat recomandările de acţiune imediată formulate în 2023, notează Agerpres.
Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Europei, raportul evidenţiază câteva iniţiative pozitive, precum introducerea "Manualului Naţional", un nou instrument didactic obligatoriu pentru toţi elevii din învăţământul primar şi secundar, ce include conţinut despre tradiţia şi cultura minorităţilor naţionale din Serbia, precum şi unele proiecte destinate promovării limbilor minoritare în mass-media. Totuşi, cele mai multe recomandări formulate de Comitet nu au fost încă puse în aplicare în mod corespunzător.
Comitetul observă că, în mai multe situaţii, autorităţile naţionale s-au limitat la a încuraja consiliile naţionale ale minorităţilor să implementeze recomandările urgente. În acelaşi timp, din cauza subfinanţării şi a deficitului de personal, capacitatea acestor consilii de a promova eficient utilizarea limbilor regionale şi minoritare în viaţa publică rămâne limitată. Deşi subliniază necesitatea consolidării sprijinului financiar şi instituţional pentru consiliile naţionale, Comitetul atrage atenţia că responsabilitatea finală pentru implementarea Cartei revine autorităţilor statului.
În domeniul educaţiei în limbile minoritare, mai multe limbi (bunjevac, cehă, germană, macedoneană, romani, ucraineană, vlahă) continuă să fie predate exclusiv sau în principal în cadrul disciplinei "Limba maternă cu elemente de cultură naţională", cu un volum de două ore pe săptămână. Aşa cum Comitetul a subliniat anterior, predarea unei limbi regionale sau minoritare doar două ore pe săptămână nu îndeplineşte cerinţele minime ale Cartei, în special acolo unde limba nu este utilizată pe scară largă în viaţa publică şi privată, inclusiv în cadrul familiei. Dintre modelele de educaţie în limbile minoritare existente în Serbia, doar modelul educaţiei bilingve respectă standardele minime ale Cartei. Prin urmare, Comitetul încurajează autorităţile să adopte măsuri proactive, în cooperare cu reprezentanţii vorbitorilor limbilor regionale sau minoritare, pentru a introduce educaţia bilingvă în aceste limbi la toate nivelurile de învăţământ.
Una dintre recomandări viza încurajarea vorbitorilor de albaneză, bulgară, croată, maghiară şi slovacă să utilizeze aceste limbi în contactele cu autorităţile locale ale instituţiilor statului, precum şi facilitarea redactării documentelor în aceste limbi. Deşi există posibilitatea formală de a depune cereri în limbile minoritare la anumite instituţii (cum ar fi Administraţia Fiscală, Poliţia, Inspectoratul Muncii sau Casa de Pensii), foarte puţine persoane au folosit această opţiune în perioada 2022-2025. Câteva instituţii emit documente în limbile regionale sau minoritare (de exemplu, cărţi de identitate sau certificate de cetăţenie în mai multe limbi), iar unele clădiri ale statului afişează inscripţii multilingve. Cu toate acestea, există un deficit considerabil de documente administrative în aceste limbi, inclusiv formulare des utilizate, precum cele pentru permisul de conducere sau înregistrarea reşedinţei.
Comitetul reiterează că utilizarea limbilor regionale sau minoritare în relaţia cu autorităţile ar trebui încurajată suplimentar prin introducerea de documente bi- sau multilingve, inclusiv în cadrul serviciilor de guvernare electronică.
Evaluarea se concentrează, de asemenea, pe recomandările specifice privind utilizarea unor limbi regionale şi minoritare individuale (albaneză, bosniacă, bulgară, bunjevac, croată, cehă, germană, maghiară, macedoneană, romani, română, ruteană, slovacă şi ucraineană) în educaţie - inclusiv formarea profesorilor -, în contactele cu autorităţile locale şi în mass-media.
Recomandările pentru acţiune imediată privind limba română
Prima recomandarea privind limba română este ca autorităţile sârbe să asigure educaţie în limba română sau în regim bilingv la nivel preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi profesional în Serbia Centrală, în consultare cu reprezentanţii vorbitorilor, conform raportului.
Autorităţile sârbe afirmă că Ministerul Educaţiei încurajează Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române, în cooperare cu şcolile din regiune, să înceapă procesul de mobilizare a părinţilor aparţinând minorităţii române pentru introducerea educaţiei în limba română în Serbia Centrală. Nu sunt disponibile informaţii privind măsurile concrete întreprinse de autorităţi.
Comitetul de Experţi consideră că recomandarea, care datează în esenţă din 2018, nu a fost încă implementată. Acesta invită autorităţile naţionale să sprijine activ măsurile de informare a părinţilor cu privire la beneficiile educaţiei în limba română sau în regim bilingv la nivel preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi profesional în Serbia Centrală, precum şi să faciliteze demersurile Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române pentru introducerea unui astfel de învăţământ.
A doua recomandare este ca autorităţile sârbe să faciliteze difuzarea programelor private de radio şi televiziune în limba română.
Pentru a facilita difuzarea programelor de radio şi televiziune private în limba română, autorităţile naţionale din Serbia au sprijinit un proiect de radio în 2023 şi un proiect de televiziune în 2024. De asemenea, autorităţile Provinciei Autonome Voivodina au cofinanţat documentare despre patrimoniul cultural, tradiţiile, istoria şi cultura românilor din Banat.
Comitetul de Experţi ia act de sprijinul acordat proiectelor privind utilizarea limbii române la radio şi televiziune. Cu toate acestea, în absenţa unor informaţii specifice (de exemplu, durata şi frecvenţa difuzării, conţinutul, publicul-ţintă), nu este clar dacă aceste proiecte au sprijinit efectiv programe în limba română. Prin urmare, Comitetul de Experţi nu poate concluziona dacă recomandarea a fost implementată.
În plus, Comitetul de Experţi consideră că un singur proiect pentru radio şi unul pentru televiziune sunt insuficiente pentru a completa în mod eficient emisiunile publice în limba română. Comitetul reiterează recomandarea de a facilita difuzarea programelor private de radio şi televiziune în limba română şi solicită autorităţilor să furnizeze informaţii specifice privind implementarea acesteia în următorul raport periodic.
Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este convenţia Consiliului Europei concepută pentru a proteja şi promova limbile regionale sau minoritare tradiţionale ale statelor părţi şi pentru a le permite vorbitorilor acestor limbi să le folosească atât în viaţa privată, cât şi în cea publică. Implementarea sa este monitorizată de un Comitet de Experţi independent. Tratatul a intrat în vigoare la 1 martie 1998 şi este în prezent aplicat în 25 de state.
Comentează