Serghei Lavrov reafirmă sprijinul Rusiei faţă de Serbia

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov efectueză joi o vizită oficială la Belgrad într-un gest de sprijin pentru preşedintele Aleksandar Vucic înaintea alegerilor parlamentare şi negocierilor privind Kosovo iniţiate în mod surprinzător de SUA, relatează agenţia DPA potrivit Agerpres.

Vucic a declarat că a primit din partea lui Lavrov informaţii despre aceste viitoare discuţii ce provoacă ''îngrijorări suplimentare''. ''Ne confruntăm cu o perioadă de mare presiune în cadrul unor planuri despre care am fost informaţi oficial şi neoficial'', a spus preşedintele sârb la o conferinţă de presă după întâlnirea cu şeful diplomaţiei ruse.

''Pe baza a ceea ce estimează prietenii noştri ruşi, va trebui să fim extrem de precauţi faţă de orice idee ni se prezintă'', a adăugat Aleksandar Vucic, care a mulţumit din nou Moscovei pentru ''protejarea instituţiilor internaţionale în faţa celor care au recunoscut ilegal Kosovo''. El a subliniat de asemenea că Serbia doreşte ca Rusia să fie implicată în orice acord care priveşte problema kosovară.

Preşedintele sârb a mai spus, potrivit Reuters, că va respinge aderarea Serbiei la UE dacă Belgradul nu primeşte concesii în schimbul recunoaşterii Kosovo. ''Ca răspuns la o posibilă ofertă (adresată Serbiei) de a recunoaşte Kosovo şi de a accepta intrarea Kosovo în ONU, dacă nu primim nimic în schimb, în plus faţă de aderarea la UE, răspunsul nostru va fi ''nu'''', a afirmat el.

La rândul său, Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ''auto-izolat'' de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.

''Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU'', care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ''soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU''. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces.

La sfârşitul anului trecut Statele Unite s-au implicat rapid în acest proces după ce tratativele mediate de aproape 10 ani de UE s-au blocat.

Trimisul special al preşedintelui Donald Trump, Richard Grenell, a anunţat în mod surprinzător săptămâna trecută că părţile sârbă şi kosovară s-au angajat să participe la o întâlnire la Washington şi de asemenea ca fiecare să suspende activităţile diplomatice potrivnice celeilalte părţi.

Nu este însă clar care vor fi propunerile Washingtonului după ce Belgradul şi Pristina nu au reuşit ani la rând să-şi soluţioneze disputele. Potrivit lui Grenell, Serbia a acceptat să-şi suspende provizoriu aşa-numita campanie de de-recunoaştere, în cadrul căreia a reuşit să convingă mai multe ţări să-şi retragă recunoaşterea faţă de independenţa Kosovo.

Văzând că medierea disputei dintre Belgrad şi Pristina pare să alunece în mâinile americanilor, Comisia Europeană a trimis şi ea în zonă un emisar, diplomatul slovac Miroslav Lajcak, care a fost însă primit cu răceală la Pristina.

Liderii kosovari nu doar că sunt suspicioşi faţă de UE şi o consideră incapabilă să determine Serbia să accepte pierderea unui teritoriu, dar sunt deranjaţi şi de faptul că Bruxelles-ul a trimis un emisar dintr-una din cele cinci ţări membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo.

Potrivit ediţiei de joi a cotidianului kosovar Koha, preşedintele francez Emmanuel Macron intenţionează să organizeze o întâlnire Serbia-Kosovo la Paris pe 17 iulie. O încercare de organizare a unui summit la iniţiativa lui Macron şi a cancelarului german Angela Merkel a eşuat anul trecut.

Serbia a stabilit un set de precondiţii pentru normalizarea relaţiilor cu Kosovo, inclusiv crearea unei asociaţii a municipalităţilor cu populaţie predominant sârbă şi a unui statut special pentru bisericile şi mănăstirile ortodoxe sârbe, alte subiecte dificile fiind energia şi finanţele.