Premium
Iohannis l-a sfătuit pe vicepremierul Gabriel Oprea, într-un tete-a-tete, să demisioneze din funcție.
Motivul? A gestionat prost criza apărută după moartea antemergătorului din coloana oficială.
Președintele s-a hotărât să ia taurul de coarne. Făcând public sfatul dat în particular, Iohannis încearcă să-l decupleze pe Oprea de la sistem. Ministrul de Interne, general de Armată, obișnuit cu ierarhiile militare, știe care sunt consecințele unui asemenea gest al comandatului suprem.
Dacă nu demisionează, Oprea cade în dizgrația ”structurilor”. A fost un sfat, nu un ordin. Dar un sfat de felul ăsta, făcut public, echivalează cu o comandă. Oprea are în subordine structuri militarizate și colaborează cu alte structuri de același fel. Ignorând ”sfatul”, practic, se izolează ”la comandă”, adică nimeni nu-l mai ascultă.
Demisia îl lasă în relații onorabile cu sistemul, chiar dacă nu va mai avea butoanele pe care să apese direct.
Consecințele declarației lui Iohannis sunt mult mai mult decât ceea ce par, adică simple vorbe.
Orice variantă alege, Gabriel Oprea va avea o relație mai mult decât rece cu Președintele României. Or, buna relație cu acesta de până acum i-a creat un ascendent teribil atât în coaliția cu PSD și ALDE, cât și în legătura cu propriul partid.
Efectele nu sunt greu de imaginat.
În orice scenariu, UNPR va negocia de pe poziții de inferioritate cu partidul lui Dragnea. Probabil că Dragnea se va abține în perioada următoare să înceapă negocierile, pentru că știe că nu poate oferi mai mult de 20 de locuri eligibile de parlamentar. Asta înseamnă că patruzeci din cei șaizeci de parlamentari UNPR rămân ”liberi pe piață”, iar PNL nu va ezita să-i recruteze pentru viitoarea moțiune de cenzură din primăvară. O variantă pentru PSD ar fi să aibă discuții individuale cu cei patruzeci și să îi înscrie în la ei, înainte ca inevitabilul să se se petreacă.
Pentru Oprea, scenariul de avarie ar fi să-și dea demisia și să pună la Interne o figură mai luminoasă, gen Valeriu Steriu (adevărat, mai potrivit la agricultură, dar nu știi niciodată ce-ți rezervă viața), iar el să rămână la cârma partidului. Costurile de imagine se vor compensa destul de puțin cu această mutare, dar e mai mult decât să pierzi totul.
Oricum ar fi, în această seară, Iohannis a dat un semnal puternic - PNL preia guvernarea încropind o majoritate cu transfugi sau rămâne în Opoziție până la alegeri, dar e forțat să renunțe la blaturi și să se lupte pe viață și pe moarte. A treia variantă nu există.
