Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc duminică onomastica, la praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Potrivit datelor comunicate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 836.706 bărbaţi şi 637.217 femei, informează AGERPRES.
Dintre bărbaţii sărbătoriţi cei mai mulţi poartă numele de Mihai - 364.878 şi Gabriel - 341.019.
Alături de aceştia sunt sărbătoriţi duminică şi cei care poartă numele de Mihail - 60.853 de persoane, Mihaita/Mihăiţă/Mihaiţă - 29.023, Gavril - 15.782 şi Mihnea - 12.095.
Se mai întâlnesc următoarele prenume: Gabi - 4.072; Gabita/Găbiţă/Gabiţă - 100; Gavriil - 310; Gavrila/Gavrilă - 5.510; Michi - 91; Mihaila/Mihăilă - 574; Mihalache - 1.196; Mihalcea - 57; Mihu - 62; Misa/Mişa - 49; Misu/Mişu - 1.035.
În ceea ce priveşte sărbătoritele zilei, cele mai multe poartă numele Mihaela - 367.003 şi Gabriela - 258.945.
De asemenea, îşi serbează onomastica şi cele care se numesc Gabi - 3.378; Gabita/Găbiţa/Gabiţa - 183; Gavrila - 9; Michi - 10; Mihaiela - 6.405; Mihaila - 734; Mihaita/Mihaiţa/Mihăita - 530; Misa/Mişa - 20.
Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri este sărbătorit în ziua de 8 noiembrie.
„Vara arhanghelilor”, trei zile de sărbătoare în calendarul românilor. Ce semnifică Mihail și Gavril și ce spune știința despre îngeri
Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril ocupă un loc special în tradiția românească, fiind însoțită de numeroase credințe, ritualuri și obiceiuri populare legate de rolul îngerilor în viața oamenilor, scrie adevarul.ro.
Conform calendarului creștin ortodox, în fiecare an pe data de 8 noiembrie sunt prăznuiți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Practic, în tradiția populară românească este sărbătorit Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, împreună cu toate cetele îngerești care nu s-au despărțit de Dumnezeu, după căderea lui Lucifer.
Pentru poporul român, această sărbătoare durează de fapt trei zile și implică numeroase ritualuri cu o semnificație aparte. În special Arhanghelul Mihail are o semnificație aparte în tradiția populară, fiind privit ca un simbol al luptei cu răul. În plus, peste 1,3 milioane de români au un bun prilej de a petrece, serbându-și onomastica.
Care este semnificația religioasă a sărbătorii. Cine sunt Gavril și Mihail
Din punct de vedere religios, sărbătoarea este deosebit de importantă și asta fiindcă Gavril și Mihail sunt arhangheli, ființe supranaturale prezente în Biblie, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, mai ales în momentele esențiale din punct de vedere religios.
De exemplu, arhanghelul Gavril, sau Gabriel, înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu este puterea mea”. Numele său este menționat de patru ori în Biblie, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. Arhanghelul Gavril este un vestitor, unul dintre îngerii de rang superior care stau înaintea lui Dumnezeu și transmit planurile Sale către oameni. În Vechiul Testament s-a arătat profetului Daniel pentru a-i tălmăci viziuni și a-i descoperi taine despre viitor. În tradiția ebraică, Gabriel a fost și îngerul pedepsei divine care s-a abătut asupra orașelor Sodoma și Gomora. Dar cea mai importantă misiune a sa a fost în Noul Testament. Mai precis, după evanghelistul Luca, a vestit nașterea lui Ioan Botezătorul și apoi cea a lui Iisus Hristos.
„Un înger al Domnului îi apăru atunci, stând la dreapta altarului tămâierii. La vederea lui, Zaharia se cutremură și-l cuprinse frica. Dar îngerul îi zise: «Nu-ți fie teamă, Zaharia, căci rugăciunea ta a fost ascultată. Elisabeta, soția ta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele de Ioan. Tu vei tresălta de veselie, și de nașterea lui se va bucura multă lume, căci va fi mare înaintea Domnului... Încă din sânul maicii sale va fi umplut de Duhul Sfânt, și pe mulți dintre fiii lui Israel îi va readuce la Domnul Dumnezeul lor...»”, se arată în Evanghelia după Luca.
Ulterior, Gabriel o va anunța pe Fecioara Maria de nașterea lui Iisus: „Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. Și iată că vei rămâne însărcinată și vei naște un Fiu, căruia Îi vei pune numele Iisus”, se arată în Scripturi.
Cât despre Arhanghelul Mihail, numele acestuia înseamnă în ebraică „Cine este ca Dumnezeu?”. El este „generalul” cetelor îngerești, fiind numit Arhistrateg sau Mare Voievod, cel care îi conduce pe îngeri în luptele împotriva forțelor răului. Apare de asemenea în Scripturi, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. În cartea lui Daniel este prezentat ca un „prinț” sau o ocrotire spirituală pentru poporul lui Dumnezeu.
Apoi, în Epistola lui Iuda, este menționat în disputa cu diavolul pentru trupul lui Moise. Rolul său în destinul omenirii este covârșitor, arată Cartea Apocalipsei. Mai precis, Arhanghelul îl va înfrunta pe Satan și îl va alunga din cer împreună cu îngerii săi răzvrătiți. Unele culte neoprotestante îl identifică pe Mihail chiar cu însuși Fiul lui Dumnezeu (Isus Hristos în ipostaza sa preexistentă), în timp ce teologia tradițională ortodoxă și catolică îl vede ca pe o ființă îngerească creată, de rang superior.
Trei zile de sărbătoare la români: de la Moși la vara arhanghelilor
Trecând la importanța acestei sărbători la români, putem spune că ea are un rol special. Poporul român l-a venerat în special pe Arhanghelul Mihail. Și asta fiindcă acesta este văzut ca luptător contra răului. „Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor, și am ieșit biruitor”, arată un pasaj din Biblie. „Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, în afară de voievodul vostru Mihail”, indică un altul.
De altfel, Arhanghelul Mihail nu a avut o importanță sporită doar la români. A fost preferat în general de-a lungul istoriei de popoarele care au îmbrățișat creștinismul. Poate fiindcă și-a făcut tranziția mai ușor de la zeitățile păgâne războinice, precum Ares, Marte, Teutates sau Tyr, la apărătorul sufletelor creștine împotriva răului. Sanctuare creștine pentru Mihail au apărut în secolul al IV-lea, când a fost văzut pentru prima oară drept înger vindecător, iar apoi de-a lungul timpului ca un protector și lider al armatei lui Dumnezeu împotriva forțelor răului.
Prin secolul al VI-lea, devoțiuni pentru Arhanghelul Mihail au fost răspândite atât în Bisericile de Est, cât și în Bisericile de Vest. După creștinarea Imperiului Roman, Arhanghelul Mihail a fost considerat patron al Sfântului Imperiu Roman, iar apoi patron al Germaniei. În fine, la români, deși există o înclinație mai mare către venerarea Arhanghelului Mihail, cei doi sunt reprezentați împreună și au un rol esențial. Ba chiar, în folclorul românesc, Arhanghelul Mihail a fost un flăcău de la țarã.
„Ei sunt cei care restabilesc armonia şi ordinea lumii prin eliberarea astrelor furate de diavol. Ziua lor de prăznuire este menită să uşureze trecerea pe tărâmul celălalt a oamenilor aflaţi pe patul de moarte. Izvoarele legendare afirmă că Arhanghelul Mihail a fost la început un om obişnuit care s-a căsătorit cu o fată frumoasă, numită Stăncuţa. După nuntă, aceasta a devenit foarte rea, iar pentru răbdarea avută cu ea Mihail a fost proclamat sfânt şi însărcinat să ia sufletele oamenilor. Se mai spune că, în timpul unei încăierări cu Stăncuţa, arhanghelul Mihail şi-ar fi pierdut un ochi şi de atunci moartea e pe jumătate oarbă, în sensul că ia şi suflete de oameni tineri. Hotărând să plece în lume, ajunge la o casă unde se născuse un copil pe care s-a oferit să-l boteze. Ca dar de botez a oferit noului născut meseria de medic. În alte variante, i-ar fi dat o sticlă cu un medicament din care, dacă se administrau bolnavilor doar trei picături, i-ar fi vindecat. El putea vindeca însă doar pacienţii la picioarele cărora stătea Arhanghelul Mihail. Dacă Arhanghelul se punea la capul lor, însemna că aceştia nu mai pot fi salvaţi”, scria Vasile Pistolea în lucrarea „Sărbători religioase şi datini la români”.
De fapt, la români, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sunt sărbătoriți trei zile la rând. Ca să nu mai vorbim de faptul că întreaga prăznuire începe de fapt cu o săptămână înainte. Da, este vorba despre Săptămâna Miriștei, care reprezintă primele șapte zile ale lunii, ce în calendarul agricol semnifică încheierea însămânțărilor de toamnă și debutul aratului miriștilor. Urmează apoi cele trei zile propriu-zise de sărbătoare. Prima este pe 8 noiembrie și poartă numele de Vara Arhanghelilor, pentru că mereu vremea este mai caldă. Urmează 9 noiembrie, a doua zi sau mijlocul Arhanghelului, și a treia zi, pe 10 noiembrie, sau coada Arhanghelului. Românii arhaici spuneau că după cele trei zile dedicate Arhanghelilor, vine Mihail și dă drumul iernii peste lume. Tot el sloboade grindina pe pământ și aduce, cu Arhanghelul Gavril, tunetele și ploile de toamnă târzie.
Aceste trei zile, din punctul de vedere al tradițiilor românești, sunt importante pentru că Arhanghelii Mihail și Gavril fac multe minuni. Și anume: dezleagă farmecele, eliberează cununiile de toate vrăjile și, mai ales, ajută oamenii să găsească lucrurile pierdute, dar și să vindece bolile. Sâmbăta de dinaintea prăznuirii Arhanghelilor se dă de pomană pentru sufletul morților. Sunt numiți și „Moșii de Arhanghel”. Fiecare creștin trebuie să aprindă o lumânare și să dea de pomană pentru cei plecați dincolo.
Sfinții Mihail și Gavril sunt văzuți și ca protectori ai animalelor. În ziua de 8 noiembrie are loc Turta arieților (sau Năpustitul arieților), un obicei prin care berbecii sunt lăsați să intre în turmele de oi pentru a vedea cum va fi noul an pastoral. „Acum arieţii se amestecă din nou cu oile, şi cu acest prilej se face o turtă de făină de porumb sau de grâu care, după ce se coace, se aruncă între oi. Dacă această turtă cade cu faţa în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta. Dacă va cădea cu faţa în jos, se zice că le va merge rău”, scrie Antoaneta Olteanu în cartea „Calendarele poporului român”.
În aceste trei zile de sărbătoare este interzis să muncești în gospodărie, să cosești, să speli rufe sau să faci munci grele. Se spune că nerespectarea acestei zile aduce ghinion, rele sau un sfârșit de viață plin de chinuri.
Cine sunt îngerii? Există în realitate îngeri?
Se spune că Arhanghelii sunt ființe spirituale superioare din ierarhia cerească, aflate pe un rang superior îngerilor obișnuiți. Dar ce sunt îngerii? Ei bine, aceștia sunt ființe spirituale, supranaturale, prezente în numeroase religii, mitologii și sisteme de credințe din întreaga lume. Cuvântul provine din grecescul „angelos”, care înseamnă „sol” sau „mesager”. În iudaism, creștinism și islam, îngerii ocupă un loc central ca intermediari între Divinitate și oameni, cu diferențele de rigoare. În tradiția evreiască, îngerii sunt executanți stricți ai voinței divine, fără liber arbitru.
Ei apar în Tora ca ghizi sau mesageri. În creștinism, pe lângă rolul de mesageri, creștinii cred în îngerii păzitori, ființe primite de fiecare om la botez pentru a-l proteja și ghida spiritual. În islam, credința în îngeri este unul dintre cei șase piloni ai credinței islamice. Ei sunt creați din lumină, nu mănâncă, nu au gen și Îl preamăresc pe Allah continuu. Jibril (Gabriel) este cel care i-a revelat Coranul Profetului Mahomed.
În secolul al V-lea, un teolog cunoscut sub numele de Pseudo-Dionisie Areopagitul a scris o lucrare de referință în care a împărțit îngerii în 9 cete, grupate în 3 triade. Din Triada Superioară fac parte serafimii (asociați cu focul spiritual și dragostea divină; au câte 6 aripi), heruvimii (păzitorii cunoașterii divine și ai Raiului) și tronurile( simbolizează dreptatea și susținerea scaunului divin). Din Triada Mijlocie fac parte domniile, virtuțile și stăpânirile. În cele din urmă, în Triada Inferioară, cea care se află în contact cu oamenii, se află începătoriile, arhanghelii și îngerii.
Din punct de vedere științific, existența îngerilor nu poate fi dovedită, nici contestată. Totuși, neurologii, psihiatrii și psihologii studiază intens experiențele oamenilor care pretind că au văzut sau simțit îngeri, oferind câteva explicații. Una dintre acestea este legată de „punctul lui Dumnezeu” sau neuroteologie.
Practic, cercetătorii din domeniul neuroteologiei (studiul relației dintre creier și religie) au descoperit că stimularea lobilor temporali ai creierului poate induce senzația puternică a unei „prezențe simțite” sau vizualizarea unor lumini intense. În condiții de stres extrem, izolare sau privare de oxigen, creierul poate genera halucinații extrem de realiste, pe care persoana le interpretează conform mediului cultural în care a crescut.
Apoi mai este sindromul „Al Treilea Om”. Acesta este un fenomen documentat la alpiniști, marinari, supraviețuitori ai unor traume sau oameni aflați la un pas de moarte. În momente de epuizare extremă sau pericol vital, creierul activează un mecanism de supraviețuire: proiectează o prezență reconfortantă, adesea invizibilă, dar simțită, sau o voce care le dă instrucțiuni clare pentru a se salva. Știința consideră acest lucru o disociere psihologică de protecție, în timp ce subiecții o numesc adesea „înger păzitor”.
