Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a lui Dacian Dragoș, judecător numit la CCR de președintele Nicușor Dan, formulat de avocata Silvia Uscov.
În acest sens, reporterul STIRIPESURSE.RO a discutat astăzi cu Uscov, la Parlament, pentru a afla ce urmează atât în speța care îl vizează pe Dacian Dragoș, cât și în cea referitoare la Mihai Busuioc.
Reamintim că Silvia Uscov a cerut în instanță suspendarea judecătorului Dacian Dragoș, instalat la CCR de către Administrația Prezidențială, precum și a judecătorului Mihai Busuioc, numit la Curtea Constituțională de Senat.
Silvia Uscov, avocata care a atacat numirea lui Dacian Dragoș la CCR, judecător instalat de președinte, reacție dură: „Instanța nu vrea să judece, vrea doar o operațiune matematică”
„Cu privire la cererea de suspendare a judecătorului Dacian Dragoș, acolo s-a soluționat, în sensul în care s-a respins cererea de suspendare și s-a sesizat Curtea Constituțională, pentru a defini termenii care vizează vechimea juridică.
Ceea ce înseamnă că instanța s-a desistat până la urmă, adică ea nu vrea să judece, ea vrea să facă doar o operațiune matematică. Curtea Constituțională să definească termenii și după aceea să vadă dacă se adună acei ani la Curtea de Apel București.
De aceea, eu am formulat un recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la sesizarea Curții de Apel București, înaintată Curții Constituționale, pentru că nu este normal să nu judece în sine cauza, pe fond, Curtea de Apel București”, a spus, pentru STIRIPESURSE.RO, Uscov.
„Hotărârea nu este redactată. După ce se redactează, voi formula recurs și cu privire la faptul că mi s-a respins cererea de suspendare, probabil motivându-se că nu ar fi o urgență la acest moment.
Eu susțin în continuare că este o urgență, pentru că judecătorii Curții Constituționale fac parte din completul care judecă cu privire la drepturile și libertățile noastre.
Am trecut de etapa și mă bucur că s-a soluționat chestiunea cu pensiile speciale, ca să nu mai fie asociat demersul meu acelui demers și acum cred că ne putem concentra la drepturile și libertățile noastre, care sunt decise de către Curtea Constituțională”, ne-a mai explicat ea.
„În privința judecătorului Mihai Busuioc, este un termen pe 26 martie”
„În privința judecătorului Mihai Busuioc, este un termen pe 26 martie, în care se va judeca cererea de suspendare a hotărârii Senatului prin care a fost numit acesta în funcția de judecător al Curții Constituționale.
De aceea, s-au dat și termene pe fondul cauzei în aprilie și mai”, a mai declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Uscov.
Ce urmează dacă demersul său nu va avea câștig de cauză în România?
Avocata susține că va apela la curțile internaționale, în cazul în care demersul său nu va avea câștig de cauză în România.
„Voi apela la curțile internaționale, respectiv la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
De altfel, în recursul pe care l-am formulat pe aspectul faptului că Curtea de Apel București a înaintat acea cerere de sesizare Curții Constituționale către Curtea Constituțională, am solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să solicite mai departe un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la această posibilitate ca Curtea de Apel București să se desisteze în privința judecății pe care trebuie s-o realizeze”, a mai declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Silvia Uscov.
Există un precedent?
„Nu este un precedent pe care să mă bazez în această acțiune. Există un semi-precedent. A existat o asociație, Asociația Magistraților din România, care a contestat numirea judecătorului Daniel Morar la Curtea Constituțională.
A existat un astfel de demers, el a fost respins. Există trei condiții de îndeplinit de judecătorii Curții Constituționale, pentru a fi numiți în funcție, două condiții obiective și unul subiectiv. Dacă te duci pe cel subiectiv, atunci nu mai poți să mai... este pur și simplu la latitudinea celui care numește.
Instanța nu se poate pronunța. Este ca și judecata în cauze de oportunitate. Și atunci, acesta este motivul pentru care a fost respins la acea vreme.
În privința avizului cosultativ CEDO, s-au mai făcut solicitări de către alți colegi. Este o procedură relativ nouă, introdusă printr-un protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și acolo se adresează întrebări similare întrebărilor care se adresează și Curții de Justiție a Uniunii Europene. Deci, tot chestiuni de principiu.
Nu judecă, într-o astfel de procedură pe aviz consultativ nu judecă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci răspunde principial cum stau lucrurile și după aceea vine Înalta Curte și tranșează subiectul”, a menționat Silvia Uscov, pentru STIRIPESURSE.RO.
Comentează