Susținerea Mercosur, acordului de schimb cu America de Sud, riscă să arunce economia României în cap. Țara noastră poate deveni un importator net în detrimentul producției naționale, spune Silviu Predoiu, fost șef SIE, care analizează acordul din punct de vedere geopolitic.
Ce avantaje poate avea acordul cu Mercosur
"România a susținut și a semnat acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), într-un moment în care documentul este contestat virulent în mai multe state membre – Franța, Austria, Irlanda sau Belgia. Criticile vizează în principal impactul asupra agriculturii, standardele de mediu și riscul de concurență neloială.
Pentru România, însă, acordul are o logică diferită față de cea a marilor economii vest-europene, iar evaluarea lui trebuie făcută pragmatic, nu ideologic.
Pe partea de avantaje:
- primul argument este accesul extins la o piață de peste 260 de milioane de consumatori. Eliminarea sau reducerea tarifelor vamale deschide, cel puțin teoretic, oportunități pentru exporturile europene, inclusiv pentru sectoare în care România este integrată în lanțuri de valoare: industria auto și de componente, echipamentele industriale, IT-ul și serviciile. Pentru o economie de mărime medie, orice piață nouă contează, chiar dacă beneficiile nu sunt imediate și nici garantate.
- al doilea avantaj este unul politic. Prin susținerea acordului, România se aliniază liniei Comisiei Europene, care vede UE–Mercosur nu doar ca pe un tratat comercial, ci ca pe un instrument geopolitic: o modalitate de a ancora America de Sud de spațiul european și de a contrabalansa influența crescândă a Chinei. În acest sens, Bucureștiul evită eticheta de “stat care blochează” și acumulează capital politic la Bruxelles, chiar dacă acest capital nu se traduce automat în câștig economic intern.
- al treilea plus ar ține de industrie: accesul la importuri mai ieftine de materii prime, produse agricole destinate procesării și inputuri industriale poate reduce costurile pentru companiile românești, în special însă pentru cele deja integrate în rețele europene de producție și export.
Pe partea de riscuri însă, tabloul se schimbă radical:
- agricultura românească este sectorul cel mai expus și aici se află punctul critic al acordului. Importurile din Mercosur – carne de vită, carne de pasăre, zahăr, soia – provin din sisteme de producție cu costuri mult mai mici, standarde de mediu mai relaxate și utilizarea unor pesticide sau practici interzise în Uniunea Europeană. În aceste condiții, fermierul român nu concurează “liber”, ci profund inegal.
- la aceasta se adaugă un dezechilibru structural: România nu este un mare exportator către Mercosur, dar - având în vedere conduita noastră economică - riscă să devină un importator net. Consecințele pot fi un deficit comercial accentuat, presiune pe producția locală și o dependență sporită de importuri ieftine.
- există și costuri indirecte legate de mediu și standarde. Uniunea Europeană impune reguli stricte fermierilor săi, crescându-le costurile de producție, în timp ce permite importul de produse obținute în condiții mult mai permisive. Rezultatul este o contradicție evidentă: ecologie declarativă în interiorul UE și externalizarea poluării în afara ei.
- în plus, mecanismele de protecție prevăzute în acord – așa-numitele clauze de salvgardare – sunt, în forma lor actuală, lente, birocratice și activate de regulă după ce piața este deja afectată. Protecția există mai degrabă pe hârtie decât în realitatea economică.
Din această perspectivă, pentru România acordul UE–Mercosur înseamnă un câștig geopolitic modest și un câștig economic incert alăturate unui risc agricol real și imediat. România de astăzi, așa cum este reprezentată, a semnat nu pentru că ar fi marele beneficiar, ci pentru că nu are nici forța politică să blocheze un acord major și nici măcar curajul să vorbească răspicat. În schimb a ales să spere la beneficii indirecte și preferând alinierea în locul confruntării. Căci la aliniere suntem cei mai pricepuți din UE.
Acțiunea politică corectă pentru economia României nu era, însă, nici un “DA” necondiționat, nici un “NU” spectaculos, ci un “DA” condiționat, ferm și clar. Bucureștiul putea susține acordul doar dacă își lega explicit votul de un pachet clar de condiții, protecții și compensații, asumate public și verificabile. Un “DA” acordului, dar numai cu clauze de salvgardare rapid implementabile, nu lente, bazate pe analize îndelungate, rapoarte, dezbateri prelungite. Un “DA” cu protecții automate și cuprinzătoare pentru agricultură, standarde în oglindă pentru importuri (ceea ce este interzis în Uniunea Europeană – pesticide, antibiotice, metode de producție – să fie interzis și la import), plan clar de exporturi industriale.
În lipsa acestor condiții, acordul riscă să rămână, pentru România, mai degrabă un exercițiu de obediență politică decât unul de apărare lucidă a interesului economic național", scrie Predoiu pe Facebook.
Fermierii vor să blocheze cea mai aglomerată autostradă din Europa
Fermierii francezi încearcă să blocheze cea mai aglomerată autostradă din Europa. Ei protestează față de acordul Mercosur. Protestele de pe șoseaua care leagă orașele Lille și Paris ar putea ține cel puțin trei zile, scrie Mediafax.
Fermierii care protestează față de Mercosur intenționează să provoace blocaje rutiere pe ruta Lille-Paris, potrivit Le Figaro. Autostrada A1 considerată cea mai aglomerată din Franța și din Europa ar putea fi blocată cu tractoare și alte utilaje agricole.
Tractoare din toată regiunea Pas-de-Calais s-au adunat duminică seara la stația de taxare Fresnes-lès-Montauban de pe autostradă. Luni dimineață, fermierii s-au adunat și la stațiile de taxare Herquelingue de pe autostrada A16, lângă Boulogne-sur-Mer, și Setques de pe autostrada A26, lângă Saint-Omer. Autoritățile s-au mobilizat pentru a garanta siguranța protestatarilor și a celor care nu participă la protest.
Coloane lungi cu tractoare au defilat duminică seara prin Franța. Fermierii care consideră că acordul cu țările din America de Sud este o mare eroare spun că protestul s-ar putea prelungi.
„Nu avem o dată de încheiere planificată. Totul depinde de ceea ce reușim să realizăm în zilele următoare, de răspunsul pe care îl primim de la autorități”, a declarat Damien Salomon, copreședinte al unei asociații din Pas-de-Calais.
Comentează