Confederația sindicală CNSLR Frăția cere intervenția Avocatului Poporului pentru a opri aplicarea noii reguli care introduce o zi de concediu medical neplătită. Sindicaliștii susțin că măsura adoptată prin ordonanță de urgență afectează drepturi fundamentale, pune presiune pe salariați și riscă să aibă efecte directe asupra sănătății publice.
Sesizare către Avocatul Poporului
CNSLR Frăția solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu art. II alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91 din 30 decembrie 2025, care introduce o zi de concediu medical neplătită.
În documentul transmis și făcut public joi, confederația arată:
„Vă solicităm respectuos să sesizaţi Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate, care introduc, în mod mascat, “ziua de carenţă” (zi de concediu medical neplătită), încălcând drepturile fundamentale ale lucrătorilor români”.
Sindicaliștii consideră că măsura impusă prin ordonanță afectează direct salariații și a fost adoptată fără o dezbatere reală.
Cum funcționează noua regulă
Potrivit CNSLR Frăția, prevederea stabilește că pentru certificatele de concediu medical eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se calculează și se plătesc „prin diminuarea cu o zi”.
Pentru concediile medicale acordate în caz de incapacitate temporară de muncă, plata este suportată de angajator din a doua până în a șasea zi, iar din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) începând cu ziua următoare. În cazul indemnizațiilor plătite integral din FNUASS, plata începe „cu a doua zi”.
Practic, prima zi de concediu medical nu mai este plătită, indiferent de vechimea în muncă sau de cauza medicală.
Sindicaliștii atrag atenția că efectele acestei reguli vor începe de la 1 februarie 2026 și cer o intervenție rapidă: „Măsura urmează să se aplice începând cu 1 februarie 2026, ceea ce reclamă o intervenţie promptă a instituţiei Avocatului Poporului pentru a preveni producerea de efecte ireversibile asupra sănătăţii lucrătorilor”.
Lipsa urgenței reale, prima critică de constituționalitate
CNSLR Frăția susține că ordonanța încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, care permite adoptarea ordonanțelor de urgență doar în situații extraordinare.
Constituția prevede că trebuie să existe simultan o situație extraordinară, imposibilitatea amânării reglementării și o motivare clară a urgenței.
În cazul OUG nr. 91/2025, Guvernul invocă motive legate de eficientizarea bugetară și organizarea fluxurilor financiare. Sindicaliștii consideră însă că aceste argumente nu justifică o intervenție de urgență.
Mai mult, ordonanța a fost publicată la finalul anului 2025, dar intră în vigoare abia la 1 februarie 2026, ceea ce, în opinia confederației, demonstrează că măsura putea fi dezbătută în Parlament, cu consultarea partenerilor sociali.
Afectarea drepturilor fundamentale
O altă critică vizează art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice ordonanțelor de urgență să afecteze drepturi și libertăți fundamentale.
Curtea Constituțională a interpretat noțiunea de „a afecta” ca însemnând: „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”.
Sindicaliștii arată că eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical produce consecințe negative directe pentru asigurați și, în acest context, nu poate fi reglementată prin ordonanță de urgență.
Impact asupra protecției sociale și sănătății
Confederația mai susține că sunt încălcate prevederi constituționale legate de protecția socială, ocrotirea sănătății și protecția muncii.
Indemnizațiile de concediu medical sunt considerate instrumente de protecție socială, menite să compenseze pierderea veniturilor și să prevină agravarea problemelor de sănătate. Reducerea acestora poate afecta direct salariații aflați în perioade vulnerabile.
În plus, sindicaliștii avertizează că măsura poate încuraja prezentarea la muncă în stare de boală sau amânarea consultului medical.
În motivare se arată că reducerea plății concediului medical poate duce la creșterea fenomenului de „sickness presenteeism” și „contagious presenteeism”, adică venirea la serviciu în stare de boală, cu riscul de a îmbolnăvi și alți angajați.
Efecte asupra sănătății publice și productivității
Potrivit CNSLR Frăția, studiile din domeniul economic și al sănătății publice arată că accesul la concediu medical plătit este asociat cu scăderea îmbolnăvirilor, mai ales în cazul bolilor respiratorii.
Introducerea unei perioade neplătite poate schimba comportamentul angajaților și poate duce la muncă în stare de boală, cu impact asupra productivității și a sănătății colective.
Sindicaliștii subliniază că măsura nu este doar o simplă ajustare bugetară, ci influențează direct comportamentele legate de sănătate și recuperare.
Alte încălcări invocate de sindicate
În sesizare sunt menționate și alte posibile încălcări legislative:
• art. 53 din Constituție – restrângere nejustificată și disproporționată a unor drepturi;
• art. 44 din Constituție și Protocolul nr. 1 la CEDO – protecția patrimonială a creanțelor;
• jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
CNSLR Frăția concluzionează că măsura limitează garanțiile constituționale privind protecția socială și sănătatea, fără a respecta criteriile de necesitate și proporționalitate, mai ales în condițiile în care există alte soluții pentru combaterea abuzurilor, precum controale și sancțiuni țintite.
Comentează