Premium
Nu este tocmai o postură fericită a fi votant PSD. În nici un moment, cu atât mai puțin în aceste zile. Nu că diferă foarte mult percepția publică (nedreaptă uneori) în ceea ce privește caracteristicile principale ale celor care votează cu social democrații. Știm deja portretul robot, chiar dacă, prin unele locuri, în unele momente, a mai suferit mici modificări: mediul rural, vârstă +50, studii cel mult medii.
Victoria PSD din decembrie 2016 ar fi trebuit să facă din votantul PSD liderul de facto a tot ce mișcă peste țară. Domnul Dragnea și ai lui îi promiseseră tot ceea ce se putea promite: justiția va fi a poporului, banii vor curge gârlă, economia va dudui, sănătatea va fi a tuturor, Grădina Maicii Domnului se va instaura definitiv și irevocabil peste tărâmul românesc binecuvântat.
Dar ce nu i-a promis domnul Dragnea votantului PSD. A făcut din programul de guvernare Biblia PSD, a promis că România nu va mai fi condusă de binoame, trinoame. L-a adus în față pe domnul Grindeanu și l-a prezentat ca pe cel mai bun premier pe care Universul l-a hărăzit. Poporul pesedist l-am îmbrățișat, pentru ca mai apoi, peste doar câteva luni, să îl scuipe în piața publică pentru că nu respecta programul de guvernare și laptele și mierea promise nu întârziau să apară.
Cu adevărat incredibilă este capacitatea votantului PSD de a încasa. Ne-a promis domnul Dragnea că mărăște salariile, pensiile, că ne dă totul gratis dar în schimb mărește acciza la carburanți, modifică taxele și impozitele, amână unele măriri salariale? Trebuie să fie vina lui Soros, Băsescu, Iohannis, Servicii, mai puțin a PSD. De fapt, aici stă și cheia modul cum cei de la PSD, în frunte cu Dragnea, fac politică. Ei sunt conștienți de calitatea bazinului lor electoral, de faptul că pot să le toarne minciuni câte vor, să le spună că le dau bani și de fapt să îi fure din buzunarul lor, că tot cu ei vor vota.
De aceea, votantul PSD este din ce în ce mai singur. Luat la glume și ironii de toți cei din jur, ținta ironiilor unei întregi societăți, obligat să strângă din dinți și să își spună, ca pentru sine, că va veni ziua răzbunării, ziua când PSD chiar va face ceea ce promite. Cum să te duci la un astfel de om și să îi spui că acea zi nu există. Pentru că vorbim de PSD?
Nu mi-aș dori să se înțeleagă din acest material că jignesc sau privesc discriminatoriu oamenii care aleg să voteze cu roșul pesedist. Departe de mine acest gând. Trăim într-o democrație, majoritatea decide în alegeri, iar majoritatea a fost, la ultimele alegeri, reprezentată de cei peste 3 milioane de oameni care au ieșit la vot crezând în minciunile lui Dragnea, Tăriceanu & Co. Oameni care nici măcar nu clipesc când văd că tot ceea ce s-a promis în programul de guvernare este spulberat pas cu pas. Despre protestat, vise, taică, vise.
Viitorul nu stă în mâinile lor, ci în cei care aleg să fie dezamăgiți, să protesteze, să fie activi civic doar în online și pe bloguri și nu aleg să iasă la vot atunci când contează. În momentul în care aceștia își vor asuma responsabilitatea pentru viitorul lor, votantul PSD va fi doar o analiză statistică a cărei evoluție va fi extrem de interesant de urmărit. Dar, până atunci, vorba unui meme care circulă mereu prin online: ”Aceștia puteam fi noi, dar tu votezi mereu cu PSD!”
