Hotnews:
Au dreptate cei care sustin ca premierul Dacian Ciolos trebuie sa incerce orice solutie prin care sa incerce revenirea la sistemul de vot in doua tururi. Alegerile intr-un singur tur ar genera o catastrofa cu efecte nocive pe termen lung pentru Romania. Premierul Ciolos a constatat, in urma negocierilor de luni, ca nu are o majoritate in Parlament capabila sa sustina un proiect de lege promovat de Guvern in regim de urgenta. In aceste conditii, nici fortarea notei prin asumarea raspunderii nu pare fezabila. Cu Gabriel Oprea inca se poate negocia, adevarat, liderul UNPR a dat semnale clare ca joaca dublu. Dar acesta va dori la schimb un singur lucru: imunitatea in fata DNA. Merita? Pare totul pierdut? Nu chiar...
Potrivit unor specialisti in drept, ce mai poate face Guvernul Ciolos este sa emita cat mai repede HG-ul prin care se stabileste data alegerilor locale din iunie (acesta a fost deja lansat in dezbatere publica de Autoritatea Electorala Permanenta). Acest HG poate fi atacat in contencios administrativ ca orice alt act juridic emis de Guvern iar in cadrul procesului se poate ridica exceptie la Curtea Constitutionala. O poate face oricine: un partid/ asociatie sau persoana care considera ca alegerile locale intr-un singur tur ridica o problema de constitutionalitate. In lunile ramase pana la alegeri, exista posibilitata ca aceasta exceptie sa se judece si sanse reale ca alegerile intr-un singur tur sa fie declarate neconstitutionale...
Acest act juridic este primul act care produce efecte in temeiul legii 115/2015 privind organizarea alegerilor locale si, prin urmare, posibil de contestat de catre oricine, nu doar de Avocatul Poporului. Analizand HG-ul, Curtea are posibilitatea sa se pronunte evident pe intreg dosarul. Ar fi timp suficient pentru asta, mai sunt inca patru luni pana la alegeri. In acest fel, responsabilitatea se intoarce la partidele care isi doresc in mod legitim alegeri in doua tururi, ele vor trebui sa argumenteze convingator deficitul democratic produs de alegerile intr-un singur tur.
Romania Libera:
Cinismul politicienilor nu ne mai miră, după 26 de ani în care am fost mințiți și furați pe față și pe dos. Dar Guvernul Cioloș vine cu un nou tip de cinism, cel al tehnocraților. În decembrie anul trecut, noul ministru al Finanțelor, Anca Paliu Dragu, ne lăsa cu gurile căscate după ce afirma că românii ar face bine să fie mulțumiți de salariile mici pe care le primesc, căci pe planetă sunt țări, ca Brazilia sau China, unde "sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme". Acum a venit rândul ministrului Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, să sugereze că, deoarece nu sunt suficient de muncitori, românii merită să moară în spitale slab dotate și cu medici prost plătiți. „Dacă ar fi să raportez sistemul de sănătate la ansamblul societății, aș spune că e peste medie. Sistemul este finanțat corespunzător posibilității României din 2016 de a-l finanța și corespunzător sistemului de valori în funcție de care împărțim din sacul comun. Vrem o țară ca afară? Perfect, hai să muncim ca afară”, a declarat ministrul într-un interviu. Replica la astfel de afirmații este simplă:
voi când ne guvernați ca afară? Rapoartele Curții de Conturi nu-i mai uimesc demult pe jurnaliștii care sunt familiarizați cu aceste dări de seamă despre jaful, neglijența și incompetența cu care sunt conduse instituțiile publice.
Ziarul Financiar:
Pierderile raportate de bănci în ultimii ani şi portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca puţini şefi de bancă să reuşească să supravieţuiască crizei. Criza prin care a trecut în ultimii ani sectorul bancar nu a rămas fără urmări la nivel de top management, doar patru dintre cele mai mari zece bănci locale traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce restul au schimbat doi, trei sau chiar cinci şefi în ultimii an. Bancpost, BCR şi BRD-SocGen se detaşează în topul schimbărilor la nivel de top management din 2008 încoace, schimbând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general. Recordul schimbărilor de şefi îi revine Bancpost, care a ajuns la un număr de cinci directori executivi în ultimii ani. La conducerea băncii româneşti cu capital grecesc s-au perindat Manuela Plăpcianu, Mihai Bogza, Peter Weiss, Anthony Hassiotis şi George Georgakopoulos... Băncile care au rămas cu acelaşi director general, ceea ce a însemnat implicit prelungirea mandatelor, sunt Raiffeisen, CEC Bank, UniCredit Ţiriac şi Alpha.
Premium
