DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Sistemul de vot care poate schimba clasa politică

inquamphotos.com / Octav Ganea
alegeri vot stampila

După 1989, România a încercat diverse sisteme de vot încercând să stabilească pe cel care i se potrivește mai bine. Inițial, și pentru mulți ani, am avut un sistem de vot proporțional pe listă. Cetățeanul vota lista de partid, dar cine intră pe lista respectivă decideau liderii partidului. Acest sistem a creat nemulțumiri. Presa și alegătorii s-au plâns că se ajunge în situațiile ridicole precum ar fi aceea a prezenței unui parlamentar UDMR în județe în care această minoritate practic nu are membri. Răspunzând acestei nemulțumiri a cetățenilor, PDL a promovat votul (aproximativ) uninominal. Declarativ, acest tip de vot asigura că cetățenii vor avea un control mai mare asupra celor aleși. S-au exprimat încă de atunci temeri privind vedetizarea votului, adică accesul pe liste al unor celebrități fără experiență și relevanță politică care în schimb ar fi adus voturile necesare victoriei.

Vedetizarea s-a întâmplat în proporții destul de limitate. În schimb, am văzut ascensiunea liderilor locali, așa numiții baroni. Aceștia au pretins și primit o influență mai mare asupra listelor de partid argumentând că ei sunt cei care aduc voturile. Consecința a fost ascensiunea unor parlamentari fără înțelegerea mai generală a politicii și care, mai rău, erau loiali altor politicieni care nu aveau o viziune mai generală asupra politicii. În plus, alegerile din 2012 au demonstrat cât de periculos este acest tip de vot. Cu 60% din voturi USL a obținut 70% din mandate, o majoritate care îi permitea să facă aproape tot ce ar fi dorit.

Înțelepțite de această aventură, partidele au decis revenirea la votul pe liste. În schimb, au permis liberalizarea accesului în competiția electorală prin simplificarea radicală a formării de noi partide. Proponenții aceste idei, printre care și subsemnatul, au susținut că o presiune externă asupra partidelor va putea contribui la curățarea listelor de uscături și în general va facilita reforma internă a acestora.

Rezultatul liberalizării formării partidelor a fost apariția USR. Sondajele arătau că 40% dintre români ar fi dorit apariția unui nou partid. Obținănd 9%, USR a capitalizaat aproape un sefrt din aceste voturi. Uniunea Salvați România, cu toate defectele sale, exercită presiune reală asupra sistemului politic, cel puțin în zona de opoziție. Dar, USR însuși, ca partid real se construiește greu ceea ce limitează presiunea pe care această formațiune o poate exercita. În plus, se pare că partidele românești au ajuns pentru așa grad de feudalizare și osificare că simpla presiune exterioară nu este suficientă în pofida speranțelor noastre.

Există însă o soluție care să ofere cetățenilor înșile posibilitatea de a reforma partidele. Această opțiune poartă diferite denumiri în funcție de autorul care o descrie. Noi îi vom spune vot preferențial pe listă. Prin votul preferențial pe listă partidele prezintă o listă de candidați către cetățeni dar cetățenii nu vor vota lista ci un anume candidat. Acest sistem are beneficiile votului proporțional deoarece în final fiecare partid primește fix atâta putere câte voturi a obținut. În schimb, are și o parte din beneficiile votului uninominal, deoarece cetățenii pot promova preferențial unul sau altul dintre candidații propuși.

Implementarea acestui sistem de vot este mai complicată decât lasă de înțeles paragrafele de deasupra. Spre exemplu, ce face un cetățean care vrea să voteze partidul fără să știe anume care candidați ar fi mai buni. Logic, ar vota primul candidat de pe listă. Dar este puțin probabil ca acest lucru să fie înțeles de către cineva care nici măcar nu s-a interesat cine sunt candidații respectivului partid. Prin urmare, putem imagina o opțiune în care avem un pătrățel separat pentru întregul partid. Această opțiune, la rândul său, crește șansa ca unii alegători să voteze de două ori.

Oricum ar fi, sistemul necesită educarea alegătorului în privința opțiunilor sale. Aceasta este, însă, tocmai treaba partidelor. Dacă doresc voturi, să se ducă să le ia.

O altă dificultate este dată de algoritmul de distribuție a voturilor. În mod natural am putea spune că fiecare candidat folosește numărul de voturi care îi sunt necesare pentru a fi ales iar restul se distribui către întreaga listă în ordinea în care această listă este formulată.

Dar Centrul pentru Studiul Democrației, care este în România principala voce a societății civile care promovează acest tip de vot, propun un sistem ceva mai complicat, care lasă puțin mai multă putere partidelor politice în ei și nominalizat preferații. Un asemenea sistem ar avea avantajul că este mai ușor de acceptat de către liderii de partid și prin urmare mai ușor de trecut prin Parlament însă, ar putea fi mai dificil de înțeles de către cetățeni.

Trebuie spus că despre sistemul de vot preferențial pe listă, într-o formă sau alta, se vorbește de foarte mult timp. Partidele parlamentare au respins întotdeauna în mod discret orice idee în acest sens deoarece, probabil, au socotit că riscurile la adresa puterii lor sunt prea mari. Dar dacă privim la starea principalelor partide românești putem vedea cu ușurință că ceea ce au câștigat în puterea liderilor au pierdut în eficiență reprezentativitate și, în general, legătură cu populația care i-a ales.

Principala amenințare la adresa partidelor mainstream în acest moment nu o constituie opoziția internă sau reforma ci ascensiunea partidelor extremiste. Pe fondul de nemulțumire extraordinară pe care o putem vedea în orice sondaj de opinie este clar că zilele și lunile partidelor în această formă sunt numărate. Alegerea este dacă se vor reforma singure sau se vor vedea date la o parte de formațiuni populiste și extremiste.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.