Premium
În ultimele săptămâni, Rusia, Kazahstanul și Uzbekistanul au discutat aprins despre posibilitatea stabilirii unei uniuni trilaterale a gazelor naturale între cele trei țări. Uniunea, propusă de președintele rus Vladimir Putin, este o alianță care își propune să coordoneze eforturile de transport al gazelor rusești prin teritoriile Kazahstanului și Uzbekistanului.
Conform planurilor Rusiei, uniunea gazelor ar include cooperarea în transportul, exportul și procesarea livrărilor de gaze naturale, printre alte măsuri de cooperare. După ce au anunțat public propunerea privind uniunea tripartită, președinții celor trei țări au făcut un schimb de opinii cu privire la aranjament în formatele lor bilaterale respective, scrie jamestown.org.
Cu toate acestea, propunerea Rusiei a stârnit unele controverse și discuții în Kazahstan și Uzbekistan, o serie de opinii diferite fiind exprimate pe această temă. În 2021, exporturile de gaze din Kazahstan și Uzbekistan s-au ridicat la 7,2 și, respectiv, 2,38 miliarde de metri cubi, un volum semnificativ al producției totale de gaze fiind utilizat în principal pentru consumul intern. Gazul care nu este folosit pe plan intern este exportat în principal în China. În aceste circumstanțe, necesitatea unei astfel de alianțe pentru Kazahstan și Uzbekistan intră în discuție, considerând nevoia Moscovei de a-și salva sectorul energetic de actualul regim de sancțiuni occidentale.
Întrucât Kremlinul înțelege că o astfel de propunere va provoca un val de îngrijorare în rândul partenerilor săi din Asia Centrală și pe arena internațională, a dat diverse explicații cu privire la necesitatea uniunii gazelor. Anterior, viceprim-ministrul rus Alexander Novak a susținut că Uzbekistanul și-a exprimat interesul față de ideea unei uniuni energetice. Potrivit lui Novak, Rusia, Kazahstanul și Uzbekistanul au avut un singur sistem de transport al gazelor de pe vremea Uniunii Sovietice și, prin înființarea uniunii propuse, exporturile de gaze către piețe suplimentare, și anume China, ar putea fi dezvoltate. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a clarificat ulterior, însă, că propunerea de unire a gazelor nu va implica un schimb de revendicări politice. În plus, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a promis că nu vor fi implicate „jocuri geopolitice” în crearea și utilizarea unei astfel de uniuni.
Cu toate acestea, deși Astana și Tașkent au exprimat inițial reacții pozitive față de proiect, în curând au început să fie exprimate în mod oficial mai multe feedback-uri negative în ambele țări legate de lipsa de certitudine economică și politică cu privire la obiectivele finale ale proiectului. Prin urmare, la 30 noiembrie 2022, ministrul adjunct de externe al Kazahstanului, Roman Vasilenko, a susținut că este prea devreme pentru a discuta despre crearea oricărui fel de uniuni a gazelor. Totodată, el a adăugat că Kazahstanul nu va permite ca teritoriul său să fie folosit pentru eludarea sancțiunilor occidentale și că proiectul ar trebui studiat de experți care ar putea evalua potențialele riscuri prezentate de sancțiuni înainte de a fi luată o astfel de decizie. În plus, potrivit ministrului kazah al Energiei, Bolat Akchulakov, cele trei țări implicate au discutat despre capacitățile tehnice ale sistemelor de transport al gazelor doar în formate bilaterale. El a adăugat că problema unei „uniuni tripartite a gazelor” nu a fost încă discutată trilateral. Mai mult, la 7 decembrie 2022, ministrul uzbec al Energiei, Jorabek Mirzamahmudov, a afirmat că importurile de gaze ar trebui să fie efectuate numai prin acorduri comerciale comerciale și nu prin vreo alianță sau uniune. Oficialul uzbec a susținut în continuare că condițiile politice nu ar trebui impuse în cadrul unui astfel de aranjament, adăugând că interesele Tașkentului nu ar trebui să fie niciodată puse în pericol.
Cu toate acestea, în ciuda valului de reacții negative, Rusia s-a încăpățânat să mențină propunerea pe masă. În acest scop, declarațiile oficiale ale Rusiei au subliniat că cererea de gaze în Kazahstan și Uzbekistan crește pe măsură ce consumul intern crește și obligațiile lor de export se extind și, ca atare, ar trebui să discute despre posibilitatea creșterii ofertei de gaz rusesc cu Moscova. În special, vorbind la încheierea reuniunii Consiliului Economic Suprem Eurasiatic de la Bishkek, Kârgâzstan, pe 9 decembrie 2022, Putin și-a împărtășit încrederea în potențialele beneficii reciproce ale proiectului pentru toate părțile implicate.
Când vine vorba de detaliile tehnice ale proiectului, Rusia se confruntă cu provocări financiare și de infrastructură deosebite, ca urmare a regimului de sancțiuni al Occidentului. În special, va fi necesară modernizarea infrastructurii de transport al gazelor și chiar construirea de noi conducte de gaz. În plus, va fi necesar să se construiască un sistem separat de transport de gaze pe teritoriul Kazahstanului către Uzbekistan, ale cărui costuri nu sunt încă cunoscute. Costul estimat al dezvoltării infrastructurii interne în Rusia pentru a furniza mai mult gaz în Asia Centrală este estimat la aproximativ 4,16 miliarde USD.
În mod obiectiv, Uzbekistanul și Kazahstanul ar putea avea interese să coopereze pentru a-și îmbunătăți capacitățile de export de aprovizionare cu gaze naturale și în a atrage sprijin financiar suplimentar pentru dezvoltarea acestei infrastructuri. Cu toate acestea, teama de respingere din cauza sancțiunilor occidentale este cel mai probabil cea care determină politicile prudente ale Astanei și Tașkentului cu privire la lipsa alianțelor sau uniunilor. În plus, toate aceste trei țări nu au capacitatea globală de a acoperi costurile unei astfel de dezvoltări extinse a infrastructurii, în special din cauza actualului regim de sancțiuni împotriva Rusiei.
În cele din urmă, se pare că ideea de unire a fost propusă inițial pentru a salva Rusia de sancțiunile occidentale. După cum se știe, Europa își pune capăt dependenței de gazul rusesc, iar scopul final al Moscovei ar putea fi acela de a forma această alianță ca mijloc de a-și transporta gazul în Europa prin teritoriul kazah și uzbec. Chiar și așa, Astana și Tașkent se opun cu fermitate unui astfel de aranjament. Astfel, incertitudinea cu privire la potențialele motivații politice pentru uniunea tripartită a gazelor propusă de Rusia lasă puțin loc pentru o analiză serioasă a beneficiilor economice pe care le-ar putea aduce o astfel de alianță.
