Premium
Partidele stângii clasice europene au încercat sâmbătă să recâştige teren în faţa stângii radicale şi extremei drepte, denunţând 'austeritatea sinucigaşă', dar nu fără a apăra respectarea angajamentelor financiare, inclusiv de către Grecia, comentează AFP.
Conducătorii socialişti şi social-democraţi reuniţi la Madrid au ţinut astfel să-şi afişeze 'unitatea în faţa terorii' şi să insiste pentru apărarea valorilor democratice şi întărirea 'cooperării poliţieneşti, judiciare şi în materie de securitate', luptând în acelaşi timp împotriva antisemitismului, xenofobiei şi islamofobiei.
Cei circa 40 de lideri, între care premierul francez Manuel Valls, suedezul Stefan Lofven, preşedintele Parlamentului European Martin Schulz şi Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene, au admis în special că 'austeritatea nu a reuşit', într-o rezoluţie asupra politicilor de creştere economică şi privind locurile de muncă, chiar dacă au apărat principiul 'responsabilităţii'.
'Finanţele noastre publice trebuie administrate serios, nu putem să ne permitem să avem deficite publice, ci trebuie să le reducem pentru că suntem responsabili faţă de generaţiile viitoare', a declarat Manuel Valls presei, cu ocazia acestei reuniuni.
Totuşi, 'nu se poate obţine reducerea datoriei publice fără creştere şi locuri de muncă', a explicat la rândul său Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European.
'Austeritate de dragul asterităţii, politici punitive pentru popoare, duc la creşterea populismului şi în special la slăbirea posibilităţilor de a regăsi creşterea şi competitivitatea ţărilor noastre', a nuanţat Valls.
O poziţie împărtăşită de majoritatea participanţilor, veniţi să se pună de acord asupra unei doctrine economice, în timp ce stânga clasică europeană face faţă unei recrudescenţe a extremei drepte şi a opţiunilor stângii antiliberale, ca mişcările Syriza în Grecia şi Podemos în Spania.
Ceea ce îi diferenţiază pe socialişti de aceste partide este 'responsabilitatea', a declarat Iratxe Garcia, şefa delegaţiei socialiste spaniole în Parlamentul European. 'Există obiective de urmărit', potrivit ei. 'Pentru a putea investi, trebuie să se poată face faţă plăţilor.'
Grecia a fost astfel foarte prezentă în dezbateri şi Manuel Valls a salutat, ca şi preşedintele francez Francois Hollande, 'bunul compromis' la care s-a ajuns între Atena şi Eurogrup.'Se dă timp Greciei pentru a-şi respecta angajamentele', a spus el, insistând asupra faptului că ele trebuie să fie 'respectate'.
Reprezentanţii Greciei, proveniţi din partidul Syriza, 'au acceptat de acum să negocieze în numele unui guvern şi nu ca lideri de partid', şi-a exprimat satisfacţia Martin Schulz. 'Nu se poate promite alegătorilor: Votaţi pentru mine şi mâine totul se va schimba', a adăugat el, evocând partidul antiliberal spaniol Podemos, care se clasează în fruntea sondajelor înaintea alegerilor legislative, prevăzute spre sfârşitul acestui an.'Acesta este un vis şi nu este realist', s-a referit Schulz de această dată la Syriza.
Participanţii au adoptat în finalul reuniunii o rezoluţie în care se angajează să promoveze competitivitatea Europei prin respectarea unui program ambiţios de investiţii, apărarea locurilor calificate de muncă şi lupta pentru locuri de muncă tinerilor, nu însă fără o anume flexibilitate.
Ei s-au declarat favorabili impozitării tranzacţiilor financiare.
Fostul şef al guvernului spaniol, socialistul Felipe Gonzalez, a deschis reuniunea, lansând un apel la stoparea 'austerităţii sinucigaşe'.
UE este în această privinţă 'mai puţin unită şi afectată în prezent de boala naţionalismului', a deplâns el.
Reuniunea s-a încheiat printr-un omagiu adus de participanţi în faţa unui monument ridicat nu departe de gara Atocha (parcul Retiro), în memoria victimelor celor mai sângeroase atentate islamiste care au lovit Europa, în trenuri la Madrid, în 11 martie 2004, soldate cu 191 morţi.
